Preambul

        „Mărul de Aur” a apărut într-o livadă satirică matură, cu „pomi” de soiuri rare în care creşteau caricatura, epigrama, interpretarea...” (Cornel Udrea, „Mărul de Aur”, poveste fără sfârşit... (în loc de prefaţă), în Mărul de Aur 20. Festival de satiră şi umor, Ed. „Popa’S Art”, Timişoara, 2004, p.5), o „livadă” plantată în Bistriţa de Giuseppe Navarra, „un căutător de frumos şi un degustător de spirit dintre cei mai avizaţi”, Alexandru Misiuga, manager cultural „cu seducţie şi gură mare”, Alexandru Suharoschi şi coregraful Corneliu Botoş, alţi împătimiţi după cele stârnitoare de emoţii şi bucurii.

        Lucrările la „livada” aceasta au început cândva după anii ’50. În pragul anului 1954, se ştie dintr-un caiet-program aflat în colecţia coregrafului Corneliu Botoş, pe scena Casei de Cultură „George Coşbuc”, s-a prezentat un spectacol muzical de satiră şi umor în care - scria în februarie „Avântul”, oficiosul Comitetului raional PCR - erau „...ironizaţi birocraţii, chiulangii, îngâmfaţii, toţi cei care îşi privesc sarcinile fără simţ de răspundere, precum şi cei nepăsători faţă de nevoile oamenilor muncii”.

        Dacă în anii următori, au avut loc şi alte spectacole de acelaşi fel, nu ştim. Se pare însă că Bistriţa n-a înţepenit sub povara zestrei medievale, că terenul era prielnic vorbei de duh, că cetatea avea suficienţi izvoditori a toate cele de trebuinţă „învierii şi vierii” umorului românesc, devreme ce în 1969 s-au întâlnit aici - pentru prima oară, se zice - epigramiştii şi caricaturiştii din România, şi încă odată la 1 aprilie 1970, printre ei numărându-se: Stelian Filip, Traian Lelescu, Gheorghe Zarafu, Mircea Trifu, Octavian Bour, Dragoş Anton, Giuseppe Navarra, Alexandru Misiuga.

        Întâlnirile, găzduite de Casa Orăşenească de Cultură, s-au desfăşurat în baza unor caiete-program din care reţinem pilulele Adrianei Rodica Barna, dialoguri umoristice imaginate cu Octavian Bour, Giuseppe Navarra, Dragoş Anton etc. La cea de a doua întâlnire, Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Casa Creaţiei Populare, a acordat premii şi diplome de participare.

        Din antecedentele acestea s-a ivit „livada de meri”, cu greu, ce-i drept, primul „măr” recoltându-se abia în 1983, căci atunci, între 29 martie şi 1 aprilie 1983, a avut loc prima ediţie a Festivalului „Mărul de Aur” care aducea întrucâtva cu cele de azi, în program fiind inclus un concurs de satiră şi umor pe trei secţiuni: caricatură, creaţie literară şi interpretare.

        Festivalul-concurs – cea dintâi manifestare transilvăneană de satiră şi umor – cum l-a caracterizat Giuseppe Navarra, preşedintele juriului, devenit cu vremea naţional apoi internaţional, a prilejuit acestuia şi confraţilor săi întru umor, Dragoş Anton, Domiţian Barteş şi Virgil Raţiu, editarea unei gazete ocazionale cu simbolul mărului pe copertă, imaginat de Corneliu Botoş, în care: George Petrone, Giuseppe Navarra, George Zarafu, Nicolae Niţescu, Constantin Plăcintă, Ioan Zaharia, Constantin Iuraşcu, Alexandru Misiuga au publicat epigrame, S. Nicuşan, Virgil Raţiu, George Leu, Adriana Rodica Barna, proză umoristică, Ştefan Popa, Daniel Ionescu, Mi-Călin Ceuca, Constantin Pălăduţă, Szenpetri Imola, Nicolae Zengher, Traian Benţa şi Dragoş Anton, caricaturi.

        Desfăşurarea Festivalului a fost generos consemnată în „Ecoul” care, în numărul din 9 aprilie a publicat interviul lui Dumitru Andraşoni cu Radu Beligan şi un reportaj despre activităţile din cele patru zile ale lucrărilor.

        Juriul pare să fi avut curaj şi intuiţie de vreme ce, la Festivalul de satiră şi umor„Mărul de Aur”, secţiunea „caricatură”, a acordat premiul I timişoreanului Ştefan Popa’S, atunci un soi de disident sub veghea Securităţii, apoi viitorul celebru caricaturist Popa Popa’S, ceva mai târziu, „Cetăţean de onoare al burgului Bistritz”.

        Dintre numeroasele personalităţi participante la Festival reţinem pe Radu Beligan, Dumitru Furdui, Mihai Fotino, Rodica Popescu Bitănescu, Dorel Vişan, Ştefan Tăpălagă şi Ion Tipsie, de la „Urzica”, care au elogiat calitatea condiţiilor în care s-a desfăşurat concursul şi calitatea acestuia, cel din urmă consemnând: „În privinţa calităţii şi mai cu seamă a condiţiilor de concurs create de organizatori, bistriţenii i-au depăşit net pe vasluieni”.

        Următoarele trei ediţii s-au desfăşurat după acelaşi tipic, fapt consemnat de „Ecoul” dar nu cu aceeaşi generozitate cum a făcut-o cu prilejul primei ediţii, deşi „Mărul de Aur” devenea tot mai râvnit şi mai gustos. Astfel, la ediţia a III-a din aprilie 1985, al cărui juriu a fost prezidat de Silviu Stănculescu, au concurat 45 de graficieni, 39 de grupuri satirice, şi 27 de interpreţi individuali, iar Popa Popa’S a deschis în Piaţa Mică prima sa expoziţie de artă grafică satirică la Bistriţa.

Ediția I:

        Juriul: Giusepe Navara, preşedinte, Nicolae Gălăţean, Val Lefescu, Sorin Postolache, Constantin Petrescu, Dragoş Anton, Dorel Dorian, Alexandru Clenciu, Alexandru Misiuga, Florian Calafeteanu, Arcadie Donos.

        Premiaţi: Secţiunea creaţie literară: Mircea Caradia din Bucureşti, Gheorghe Leu - Brăila, premiul I, Dan Bocinschi din Botoşani, premiul II, George Petrone din Iaşi, premiul III, Nicolae Ghiţescu din Bucureşti, menţiunea I, Nicolae Fulga din Slatina, menţiunea II, Dimitrie Jega din Timişoara, menţiunea III, Alexandru Cristian Miloş din Bistriţa, menţiune specială a ziarului „Ecoul”, Constantin Iuraşcu – Iaşi, menţiune a ziarului „Făclia” Cluj, Alexandru Suhoroschi – Bistriţa, menţiunea „Fabricii de Sticlărie Menaj Bistriţa”, Viorel Vladimirescu din Satu Mare, Traian David din Botoşani, menţiunea Cooperativei Lemn-Metal – Bistriţa, Dumitru Dumitrescu din Ilfov, Vasile Vajoga din Iaşi, menţiune specială a Cooperativei „Arta Pielăriei” Bistriţa, Ioan Frenţescu, Ioana Zaharia, Iaşi, menţiune CPL Bistriţa, Imola Szentpeteri din Baia Mare, menţiune specială.

        Secţiunea caricatură: Ştefan Popa (Popa’s) din Timişoara, premiul I, Nicolae Lengher din Timişoara, premiul II, Molnar Deneş din Tg. Mureş, premiul III, Daniel Ionescu din Bucureşti, menţiunea I, Szacsavi Pol din Unirea-Alba Iulia, menţiunea II, Traian Benţa din Iaşi, menţiunea III, Alexandru Suharoschi din Bistriţa, menţiunea specială a ziarului „Ecoul”.

        Secţiunea interpretare: grupuri satirice: „Artă şi precizie” din Bucureşti, „Proparodia” din Craiova, Premiul special, Grupul satiric din Năsăud, premiul I, „Ridendo” din Bistriţa, premiul III, „Tricotextil” din Bucureşti, premiul Casei Pionierilor din Năsăud, „Promex” din Brăila, menţiunea I; Cupluri satirice: Mircea Frăţilă şi Cana Florică din Tulcea, premiul III, „Folk” din Arad, menţiunea II; Interpreţi individuali: Margareta Rădună din Brăila, premiul II, Gheorghe Sava din Bucureşti, menţiunea III, Dumitru Negrea din Bucureşti, menţiunea specială a Combinatului de Prelucrare a Lemnului Bistriţa, Dumitru Negrea din Bucureşti, menţiunea specială a Combinatului de Prelucrare a Lemnului Bistriţa, Florian Boldiş din Rodna, menţiune specială a Cooperativei „Lemn-Metal”, Bistriţa, Nicolae Caulea din Tulcea, menţiunea specială a I.S.M. Bistriţa, Olari Doina din Năsăud, menţiune specială a Spitalului din Năsăud, Eugen Cordoş din Arad, premiul Comitetului Judeţean al U.T.C., premiul O.J.T. Bistriţa-Năsăud.