Se face vineri, 13 aprilie 2018! Zi fatidică pentru superstiţioşi. Nu şi pentru noi. Ne aflăm la Casa de Cultură a Sindicatelor. Cineva cu ceva fin bate ora 10 şi 13 minute. Se adună juriul concursului de creaţie literară. Pregătirile erau avansate. Manuscrisele şi volumele aşteptau să fie răsfoite. Tot ce a fost învălmăşit a fost ordonat. Întotdeauna, însă, unde-i multă ordine sunt şi multe scăpări. Manuscrisele şi volumele sosite pe adresa Festivalului au fost citite şi răscitite cu multe zile înainte, deoarece au fost puse din timp la dispoziţia membrilor juriului. Cornel Udrea le-a primit la Cluj, George Corbu la Bucureşti. Astăzi juriul avea o misiune mai simplificată. De stabilit ordinea ierarhică la manuscrise, adică se totalizează cele 5 note acordate de juriu, să împartă la 5 şi să rezulte media de concurs, după care se aşează mediile în ordine descrescătoare, se desigilează plicurile (casetele negre) cum obişnuim să le spunem. După aceste operaţiuni, aflăm numele autorilor câştigători. Simplu ca bună ziua. Apropo: Bună dimineaţa!

        Iată cum e reflectat Festivalul, structurile din care e format, în paginile cotidianului „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud” nr. 6204, din 17 aprilie 2018; autor: Victor Ştir.

        La ediţia a 34-a a Festivalului Internaţional „Mărul de Aur” – 2018, juriul Secţiunii Creaţie literară, format din: George Corbu – preşedinte, Cornel Udrea, Grigore Chitul, Virgil Raţiu, Menuţ Maximinian, Alexandru Câţcăuan – secretar, a acordat următoarele premii:

        Secţiunea Creaţie literară,subsecţiunea Epigramă, Premiile „Mărul de Aur – 2018”: Gheorghe Bâlici (Chişinău, R. Moldova), Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca), Florin Rotaru (Buzău). Menţiuni „Mărul de Aur – 2018”: Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea); Vali Slavu (Aninoasa, Hunedoara), Nicolae Bunduri (Braşov).

        Subsecţiunea Proză: Premiile „Mărul de Aur – 2018”: Petre Ion Florin Vasilescu (Craiova, Dolj), Mirela Grigore (Buzău), Vasile Larco (Iaşi). Menţiuni „Mărul de Aur – 2018”: Sever Purcia (Sibiu), Nicolae Dincă, Slatina (Olt), Calotă Rodica, (Târgu Jiu).

        Subsecţiunea Volume publicate (Epigramă şi Proză), Premiile „Mărul de Aur – 2018”: Marian Răţulescu (Radu Marini) din Craiova, pentru volumul „Nuntă cu dar şi soacră bonus”, Editura Man; Nicuşor Constantinescu din Bucureşti, pentru volumul „Popas în amurg”, Editura Semne; Ananie Gagniuc şi Florentina Loredana Dalean din Constanţa, pentru volumul „De râsul curcilor”, Editura Ex Ponto. Mentiuni „Marul de Aur – 2018”: Nicolaie Tony Dincă din Slatina, pentru volumul „Zoon-Fabulistykon” – „Fals tratat de zoologie... umană”, Editura Hoffman; Ioan Hodaş din Iaşi, pentru volumul „Bliţuri cu şăgălinci”, Editura Pim; Nicolae Mihu din Sibiu, pentru volumul „Popas la borna 80”, Editura Salgo; Eugen Deutsch din Iaşi, pentru volumul „Tridentul cu colţii de-aramă”, Editura Pim.

        Subsecţiunea Antologii, Menţiuni speciale: Laureniu Bădicioiu şi Victor Minea din Mizil, pentru volumul „Noi iubim Mizilul”, Editura Karta-Graphic; Any Drăgoianu din Ţânţăreni – Gorj, pentru volumul „Fete cu lipici”, Editura Sitech; Nichi Ursei din Râmnicu Vâlcea, pentru volumul „Pagini din istoria epigramei vâlcene”, Editura Rotipo, Iaşi, 2017, Ion Diviza, Ionel Iacob Bencei, Ionel Stoiţ (Chişinău – Republica Moldova), pentru volumul „Trei epigramişti români”, Editura Waldpress; Mihai Haivas şi Gheorghe Bălăceanu din Iaşi, pentru volumul „Academia Liberă «Păstorel»”, Editura Pim.

        Premii speciale ale juriului: Vasile Bâcu din Cernăuţi (Ucraina); Ion Diviza din Chişinău (Republica Molodova); Florin Ţăran din Uzdin (Voivodina – Serbia).

        La orele 11:13 minute juriul Concursului de Grafică Satirică compus din Mihai Boacă din Cluj-Napoca, preşedinte, Lucian Dobârtă şi Retegan Macedon din Bistriţa, membrii, au acordat:

        Premiile „Mărul de Aur – 2018”: Costel Pătrăşcan din Brăila; Alexandrov Valeri din Sofia – Bulgaria; Tsvetcov Ivaylo din Sofia – Bulgaria; Georgiev Valentin Ivanov din Ruse – Bulgaria; Radu Iaţcu din Târgu Mureş. Menţiuni „Mărul de Aur – 2018”: Cornel Marian Chiorean din Râmnicu Vâlcea; Victor Eugen Mihai (Verm) din Oneşti (Bacău).

        Şi s-a făcut ora 16 şi 13 minute. Toată suflarea, toţi horticultorii Mărului de Aur, ca într-o Cetate, de la opincă şi pantofi până la Rigă şi regenţi, sunt prezenţi la „Casa cu Lei”, din Bistriţa, bien sûr. (Doar noi, francofonii întotdeauna am fost prieteni cu bulgarii, care, şi ei, s-au declarat francofoni de Sofia.) Uite-aşa, îşi fac apariţia, pe rând, oficialităţile. Carevasăzică, sus-puşii. Este prima Ediţie a Festivalului de Râs fără Ştefan Popa’S. Graficianul. Marele.

        Ediţia a 34-a se deschide în prezenţa domnului Ovidiu Frenţ, prefect, Vasile Puica, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor Români, Cornel Udrea, scriitor de clasă, veşnic cu râsul în buzunare, Vasile Bâcu, profesor de la Cernăuţi, din Bucovina de Nord, preşedinte Societăţii „Mihai Eminescu”, însoţind o delegaţie de frăţietate: Vasile Barbu din Voivodina (Serbia), iar de la Chişinău, Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza. În cuvântul său, prefectul a apreciat faptul că este o participare şi o prezentă extinsă a românilor din toate spaţiile româneşti de dincoace şi de dincolo de graniţe. Este firesc să fie aşa pentru că acest an este anul Centenarului Marii Uniri. Astăzi este şi o sărbătoare creştină importantă, a mai spus vorbitorul, şi astea dau garanţia că umorul, la Bistriţa, este din nou pe un făgaş bun. I se înmânează domnului prefect un Măr de Aur. Domnul vicepreşedinte Vasile Puica urează bun venit oaspeţilor la Bistriţa, felicită organizatorii şi pentru această ediţie. Este greu să le numeri, să le buchiseşti, dar să le mai „aşezi” şi în ordinea evoluţiei lor. Cristian Nicolae, viceprimarul municipiului Bistriţa, transmite salutul primarului Bistriţei pentru toţi cei care participă la acest festival. Urează mult succes acestei ediţii. Anunţă că din clipă în clipă trebuie să sosească, într-un MăroMobil, şi primarul Ovidiu Teodor Creţu.

        Preşedintele Uniunii Epigramiştilor Români, George Corbu, „apreciază faptul că la această ediţie s-a reuşit să fim, din nou, împreună. Arată că Mărul are 34 de ediţii şi este a 19-a sa participare la această manifestare. Consideră că este mare lucru reuniunea prin cultură şi artă, şi este mai important că se realizează prin liantul de nestopat, satira şi umorul. Umorul este cel mai important simţământ şi cel care aproprie sufletele fără prea mari eforturi. Propune şi susţine că ar trebui să fie instituită o zi a umorului, chiar Ziua Umorului. Dacă doreşte cineva să o declare la nivel mondial, cu atât mai bine. Poate ar fi potrivit ca un îndrăzneţ să se arate Parlamentului cu o propunere în acest sens. Poate ar fi bine ca această zi să fie 1 aprilie. Propune, de asemenea, ca la a 35-a ediţie să nu se uite realizarea antologiei-album „Mărul de Aur - 35”, în care să fie reflectată şi actualizată istoria acestui Festival. Cultura, spunea Mihai Eminescu, este cea care uneşte, este cea care îi face pe oameni mai buni. Cu regret, spune George Corbu, că oamenii politici de astăzi nu sunt toţi ceea ce ar trebui să fie. Este bine că umorul românesc există şi face haz şi de necaz, dar şi de fericirea mereu promisă omenirii.”

        Între timp ajunge domnul primar, care spune că încă doi ani putem conta pe sprijinul financiar al dumnealui, al instituţie în fruntea căreia se află. Arată că Mărul de Aur este un atu emblematic pentru Bistriţa, un brand, de aceea îl sprijină în continuare. Felicită pe toţi cei prezenţi pentru că onorează cu venirea lor la Bistriţa această manifestare.

        Cornel Udrea „spune o poveste veche, că înainte de toate, a luat legătura cu Bistriţa încă din 1965, când împreună cu Emil Dreptate s-au îmbătat aici, la faţa locului binecuvântat, iar gazda unde locuiau nu le-a mai deschis uşa şi, împreună, au dormit în balconul Casei Municipale de Cultură. Ceva de tot râsul. Cornel apreciază că Bistriţa este un oraş cultural serios, în pofida faptului că pe aici şi fotbal se juca şi se joacă râzând. Poate, e cel mai cultural din oraşele mici. Această ediţie a mărului este foarte generoasă şi cea mai bogată. Prezenţa artiştilor din Bulgaria, a graficianului Costel Pătrăşcan, ridică nivelul Salonului de Grafică satirică peste culmi. Îi felicită pe toţi şi le îmbrăţişează pe toate, toate Merele, desigur. Concursul de creaţie literară, a opinat Cornel Udrea în continuare, are un nivel foarte ridicat. Trebuie să orchestrăm mai mult şi mai sonor pentru a face cunoscut şi a răspândi la toate intersecţiile vieţii acest gen literar. Poate ar trebui să mergem prin şcoli, printre tineri, să râdem împreună cu ei, despre care el ştie că sunt plini de spirit altruist. Altfel, viitorul va fi mort cu puşca în mână, va fi gol. Urează mult succes şi acestei ediţii.”

        Vasile Bâcu de la Cernăuţi „arată că directorul Festivalului a reuşit să reînnoade relaţiile culturale şi de spirit cu Bucovina de Nord. Spune că umorul este o substanţă combatantă care poate face să dispară graniţele, care şi ele sunt făcute tot de către oameni. În momentul în care vorbim aceeaşi limbă şi ne alimentăm de la aceeaşi limbă, este un semn clar că ne-am unit şi că am fost şi vom fi uniţi pe vecie.” Ion Diviza „spune cu mândrie patriotică, termenul nu este deloc peiorativ, că Basarabia noastră, numită Câmpie, a fost apărată cu sabia, dar vom trăi şi sfânta zi când o vom aduce acasă, Basarabia noastră, fără confruntări cu sabia şi tancul.”

        Gheorghe Bâlici de la Chişinău „spune că epigramistul Tarlapan a fost cel care a realizat prima unire umoristică cu volumul „De la Nistru pân’ la Nisa… tot românu’ râsu-mi-s-a!”, apărută la Chişinău în 2014.” Mihai Boacă, preşedintele juriului de Grafică, „arată că prietenii din Bulgaria, Valeri Alexandrov (Walex) din Sofia, Tsvetkov Ivaylo din Sofia şi Georgiev Valentin Ivanov din Ruse, sunt artişti foarte importanţi ai caricaturii şi graficii, nu numai în ţara lor. Grafica făcută de ei are o amprentă puternică, foarte mare, pentru că ei sunt foarte cunoscuţi şi recunoscuţi în arta mondială. Graficienii, la ei, sunt împărţiţi în portretişti şi artişti peisajişti. Portretul trebuie să realizeze aşezarea fotografică, a redării stilizate a personajelor, a psihologiei lor, a spiritului. Walex Alexandrov este un artist interesant, lucrează cu multă încărcătură psihologică, mesajele îi sunt uşor decriptate, şi îi înţelegem uşor subtilităţile şi dexteritatea. Este unul din cei mai mari portretişti bulgari.”

        Costel Pătrăşcan, are şi el expoziţie deschisă la Bistriţa cu acest prilej, este un artist deosebit. Practică o paletă şi un „gen” foarte românesc. Se exersează în grafică şi desen extrem de acide. De aceea este şi foarte apreciat, atât pe plan intern cât şi internaţional. Este unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români. A fost remarcată calitatea deosebită a Salonului de Grafică, ediţia a 34-a. Un salon uimitor. Cu putere să satisfacă toate gusturile. Mihai Boacă, preşedintele juriului de Grafică satirică, înmânează premiile acestei secţiuni. Costel Pătrăşcan anunţă că vrea să spună câteva cuvinte…: „Atât am avut de spus!”

        Se trece la premierea câştigătorilor secţiunii de Creaţie literară. Înmânarea premiilor este oficiată de George Corbu, preşedintele juriului, după cum am menţionat. Prima subsecţiune a fost dedicată epigramiştilor care, pe rând, au primit diplomele şi trofeele. Au fost citaţi toţi şi s-au prezentat fără cârtire.

        La volume publicate au fost înmânate un număr de trei premii şi patru menţiuni. Pentru că se trimit în concurs foarte multe antologii, în cadrul prezentei ediţii s-au acordat pentru această categorie, de volume tipărite, cinci menţiuni. În continuare are loc lansarea albumului de caricatură „Pas cu Pas” (o fi vreo aluzie la... preşedinţie?), prin care, autorul tinde nu fără mândrie să ne reînveţe să râdem, să hohotim chiar. Autorului e Cornel Pătrăşcanu din Brăila, album prezentat de autor într-o manieră sobră, aşteptând să râdă alţii, nicidecum el. Asta pentru că evită să râdă el de arta lui!

        După prezentarea acestui valoros album, Menuţ Maximinian, directorul cotidianului „Răsunetul”, în cuvântul său precizează că la această ediţie a Festivalului, revista „Bobârnacul” a ajuns la numărul 20, şi a apărut ca supliment al publicaţiei pe care o conduce. Prima pagină conţine pe lângă titlu şi manşetă, programul de desfăşurare a actualei ediţii a Festivalului şi programul Galei umorului – 2018, cu portretul înrămat al celor doi mari actori ai Teatrului Constantin Tănase din Bucureşti, Vasile Muraru şi Valentina Fătu, în recitalul, „Astă seară… Chef de râs!”

        Paginile doi şi trei şi patru, conţin premiile celor două secţiuni de concurs, creaţie literară şi grafică satirică din anii 2017 şi 2018. Pagina patru încheie revista cu premiile din 2017 şi 2018 ale subsecţiunii de proză: „Popasul facebook” de Any Drăgoianu din Ţânţăreni, Gorj, „Nuntă cu dar şi soacră bonus” a lui Marian Răţulescu din Craiova, „Cum nu am ajuns eu paşă din Vidin” a lui Petre Ion Florin Vasilescu din Craiova, „Poveste de la bloc” a prozatoarei Mirela Grigore din Buzău şi pagina se încheie cu proza „Destin anapoda” a lui Vasile Larco din Iaşi.

        Orele 18:13 minute, ne aflăm la Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa. Aici, mare aglomeraţie. Agitaţie şi emoţii în culise. Pe rând, au sosit şi membrii juriului. Pregătiri finale pentru începerea concursului de interpretare. Prin toate sălile se găsesc membrii grupurilor de satiră şi umor într-o vânzoleală continuă, pregătindu-se pentru scenă.

        Sala de spectacole amplifică sonor, intră juriul, se bate gongul şi iese prezentatorul Mihai Amariei. Face anunţurile de rigoare, prezintă juriul: Cornel Udrea preşedinte, George Stanca, Virgil Raţiu, Ioan Cristea, Menuţ Maximinian, Mihai Berbunschi şi Alexandru Câţcăuan.

        Intră în concurs grupul satiric „Flori Dumitrene” cu sceneta „N-aţi văzut cuc să clocească, nici neamul nostru să muncească”, satirizând aspecte din viaţa cotidiană a etniei rome. Grupul îşi desfăşoară activitatea pe lângă Căminul Cultural al comunei Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud.

        Urmează în concurs Maria Iosep, elevă la Şcoala Gimnazială „Iorgu G. Toma” din localitatea Vama, Suceava şi are în repertoriu „Ariciul”, instructor Constantin Tiron. Grupul satiric „Bacteria H”, al Casei de Cultură a Studenţilor din Braşov, prezintă sceneta „O coadă”, text şi regie Ciobanu Gheorghe. Emil Ianuş din Horodnicu de Sus, Suceava, vine în concurs cu „Legenda lui 8 martie”. Grupul satiric al Căminului Cultural din Macea, Arad (reprezintă Primăria Macea, fiind însoţiţi de Primarul Ciprian Otlăcan), intră în concurs cu scenetele „Don Tihon de la Macea”, „Dumnezeu şi Sfântu Petru”, „Toc la curte, vecinii”, prezentând aspecte din viaţa satului Macea. Veteranul Mărului de Aur, Constantin Tiron de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Câmpulung Moldovenesc, prezintă în concurs monologul „Turmentat printre cuvinte”. Grupul satiric „Anton Pan” al Casei de Cultură a Oraşului Găieşti, Dâmboviţa, vine în concurs cu sceneta, „Nu aduce anul…”, regia şi text Antonie Vasile Berenyi.

        În continuare Duetul Arhivele TVR al Casei de Cultură a Studenţilor Braşov prezintă sceneta „Aoleo, nenorocire în România mea”. Teatrul „Cortina” al Companiei Culturale „Constantin” din Turnu Severin, vine în concurs cu piesa „Nu-s parale”. Irinel Popa din Cluj-Napoca, intră-n concurs cu monologul, „Am două fete mari”, text de Mihai Maximinian. urmează cupletul „Câinele într-o ureche” al Teatrului „Cortina” din Turnu Severin. Ciobanu Gheorghe de la Casa de Cultură a Studenţilor din Braşov se prezintă în concurs cu un text de Constantin Tănase. O prezenţă deosebită în concurs a avut-o Grupul satiric „Cavalerii râsului” din Turnu Severin. Concursul este încheiat de Baci Gyury a lu’ Hănfău din Macea cu monologul „Are talent”.

        După încheierea concursului, juriul s-a retras în biroul directorului Casei de Cultură a Sindicatelor, unde s-a făcut jurizarea. Au fost stabilite următoarele premii: La subsecţiunea Interpreţi individuali, Premiul I – Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc, Premiul II – Emil Ianuş din Horodnicu de Sus/ Suceava, Premiul III – Popa Irinel din Cluj-Napoca. Premiul special al juriului i-a fost acordat lui Maria Iosep din Vama/ Suceava, Menţiune – Ciobanu Gheorghe de la Casa de Cultură a Studenţilor din Braşov. La subsecţiunea Grupuri satirice, Premiul I – Grupul satiric „Anton Pann” – Găieşti, Premiul II – Grupul satiric „Cavalerii râsului” din Turnu Severin, iar Premiul III – Grupul „Flori Dumitrene” – Dumitra, Bistriţa Năsăud, şi Teatrul „Cortina” din Turnu Severin.

        La Staţiunea Pomicolă – Sâmbătă, 14 aprilie, ora 10:13 minute, întâlnirea „La Casa Mărului” e organizată şi pregătită să dezbată o temă mai veche, dar valabilă în veci, dezbaterea printre tunete şi trompeţi: „Cu seriozitate despre umor”. Ioan Platon, directorul de vază şi pe fază al Staţiunii (şi de cercetare a râsului) urează bun venit tuturor prietenilor Mărului de Aur.

        Din punct de vedere fructifer, a spus gazda de la pupitrul aulei, că spre deosebire de alţi ani, anul trecut a fost un an foarte slab în recolte, nu numai pentru Bistriţa, ci pentru toată Transilvania. A mai spus că abia acum, după opt ani, opt luni şi opt zile a apărut în sfârşit o legislaţie favorabilă Staţiunilor Pomicole din ţară. O faptă bună a guvernului şi parlamentului. Evident, au urmat aplauze.

        După cuvântul lui Ioan Platon, se dă startul discuţiilor la temă. Moderatorii dezbaterii „Cu seriozitate despre umor” sunt George Corbu şi Cornel Udrea. Primul care face aprecieri cu privire la discuţia dezbaterii este Cornel Udrea, care spune că trebuie să ţinem foarte strâns şi selectiv toate lucrurile legate de umor. Să nu mai fie umorul lăsat să umble brambura. Nu a afirmat că umorul s-ar impune să mai fie şlefuit, dar a spus că ar trebui urmărit cu mare atenţie, fiindcă obişnuieşte să scape, să se strecoare printre limbi, unele de lemn, şi cine ştie ce boacăne poate produce... Cu toate acestea, se vede, a mai spus Udrea, că ceea ce se întâmplă la Bistriţa este un semn de normalitate. Ce este foarte trist e faptul generalizat că oriîncotro îţi îndrepţi atenţia se văd tot mai mulţi tineri cu nasurile în telefoanele mobile, foarte serioşi, nici măcar clipind, nici grimase mimând, aspect care poate conduce la tulburări de vedere, de concepţie şi contra-concepţie ale vieţii. Tinerii nu dau semne că mai au gusturi normale, deşi viaţa pare că decurge normal, ceea ce îngrijorează. Pe cine îngrijorează? Deocamdată Comisia de la Veneţia nu a stabilit. Nici Comisia de la Soci.

        Ce să mai spunem despre umor... Îl avem lângă noi, dar suntem foarte puternic concuraţi de politicieni. Avem nişte politicieni de tot hazul! Cum naiba să nu te prăpădeşti de râs?! Poate tocmai de aceea trebuie explorat filonul generaţiei tinere. Acolo se scunde viermele Râsului din Măr. Poate se ridică cineva şi pe acest segment, cineva cu ceva care să explodeze de dezinvoltură, de să ne tăvălim – căci la tăvăleală românul rezistă dintotdeauna – de exemplu, un epigramist tânăr, o Sofia Loren a Hazului, un scriitor/scriitoare de literatură umoristică, de avioane, de autobuse comunitare. De scris se poate scrie şi pe cer.

        George Stanca, intervine şi face câteva aprecieri la discursul lui Cornel Udrea. Este foarte serios, însă vorbeşte râzând, cu gândul la surpriza despre care a auzit vociferându-se că ne-a pregătit-o gazda Platon. Domnul Corbu, face aprecieri la faptul că această Staţiune are norocul că are un bun manager, care a apărat şi apără cu încăpăţânare patrimoniul fizic al acestei Instituţii de cultură pomicolă şi cercetare. Laudele lui, ale preşedintelui Umorului, desigur, vizau un braţ de mere şi un coş cu nuci, despre care fructe a citit pe Internet că fac bine la satiră şi lingurică. Apreciază că gestul acestui manager este chiar sinucigaş. (La aşa vorbă, Ioan Platon s-a ridicat în picioare, fără să protesteze.) Mai afirmă domnul Corbu că România este într-o situaţie dezastruoasă. (Aici nu a mai râs nici musca.) Numai stat de drept nu e. (Aici râsul s-a înfundat de tot.) Cu atâtea abuzuri câte au avut loc. (Non comment.) Să plece oamenii din ţară la această dată ca să solicite azil politic în alte ţări, pentru că aici nu le sunt garantate drepturile şi libertăţile, cine a mai pomenit?! Chiar dacă au greşit, nu este corect ceea ce se întâmplă. Ar trebui să rămână în ţară, să fie responsabili, să înapoieze statului ceea ce au ciupit, iar Râsul nu ar putea decât să devină tradiţie strămoşească. Râsul nu poate fi arestat. Mai precizează că umorul românesc, în anul acesta a devenit mai sărac, prin pierderea celor două actriţe, Stela Popescu şi Cristina Stamate. Adunarea a păstrat un moment de reculegere.

        Referitor la Secţiunea de interpretare a umorului, s-a apreciat ca fiind un lucru extraordinar faptul că aceste grupuri mai există şi fac ceea ce trebuie să facă. Este trist că televiziunile (unele!) aduc deservicii grave umorului, prin faptul că prezintă pe ecrane, nu umor, ci hoit umoristic, infestat abundent cu lipsa bunului gust. Căci, se ştie: Unde calitate nu e, e slabă calitatea!

        George Stanca, este foarte revoltat de faptul că incultura de azi este cumplită şi devine de masă. Dacă înainte eram bombardaţi cu cultura de masă, la oraşe şi sate, astăzi suntem inundaţi de incultura de masă. Şi nimeni nu întreprinde nimic pentru ca să înceapă reparaţiile, salvările de la prăbuşirea în derizoriu. Tacit se merge în continuare spre prăpastie. Şi nu stagnează nimeni fenomenul. Căci doar se ştie, oricare prăpastie îşi are fundul ei. Cornel Udrea, face câteva precizări şi aprecieri privind secţiunea de interpretare. Spune că este extraordinar că se promovează umorul în grai specific zonal. Dar nu este suficient acest lucru, el ar trebui conservat prin selectare. Ar trebui întocmite lucrări de cercetare în acest sens. Conducătorii grupurilor trebuie să fie foarte atenţi la acest fapt. Trebuie să apeleze şi la scriitori consacraţi pentru a lucra cu texte de calitate, şi abia pe urmă să treacă la interpretarea acestora în grai neaoş.

        Precizează Cornel Udrea: Haideţi să ne întoarcem în timp şi să vedem unde sunt acele grupuri de umor care făceau un umor nu răutăcios, ci plin de ironii fine, şugugiumbuşlucuri. Grupurile studenţeşti, interpreţii vremii, textierii vremii. De ce nu se mai poate face umor de calitate? Umor decent?... Răspunsul este simplu: din comoditate. Din nou s-a instalat peste tot expresia care tâmpizează: Las’ că merge şi-aşa! Foarte uşor se cade pe partea exhibiţionismului, ceea ce confirmă încă o dată lipsa de cultură, lipsa de răspundere, lipsa, în primul rând, a exerciţiului citirii de carte. Primejdia e aproape, e deja prin vene, ca seva, nu ca hemoglobina, dar nu vrem să vedem. Avem o responsabilitate foarte mare şi trebuie să ne-o asumăm. Ar trebui instituită lozinca muncitorească: fapte, nu vorbe!

        Reprezentantul Grupului satiric din Macea, face câteva precizări legate de tema dezbaterii. Arată că e foarte important pentru cei care interpretează umorul să cunoască bine limba română. Abia atunci putem avea pretenţii. Foarte nociv este spectrul politic în care e tăvălit, aiurea, poporul. Având în vedere că suntem la Centenarul Unirii, a spus omul din Macea, urez mult succes tuturor celor care iubesc umorul!

        Vasile Larco, ca factor prezent şi râvnace, musai citeşte mai întâi câteva catrene, ancorate prin conţinut în tematica dezbaterii. Recită o poezie cu titlul „Cu seriozitate despre umor”, încheierea discursul său cu ameninţarea: Am să vă arăt eu vouă!

        Se pune punct dezbaterii cu câteva anecdote şi întâmplări legate de prezenţa cosmonautului Yuri Gagarin la pivniţa Cricova din Basarabia. Alexandru Ţiclea spune despre Gagarin lucruri legate de plecarea lui în cosmos. Printre altele aflăm că era un mare consumator de alcool, prieten foarte la cataramă cu Hruşciov, şeful URSS.

        A urmat Concursul ad-hoc de epigramă. Cei înscrişi în concurs, învăţând regulamentul de desfăşurare, se frământă. Concursul se încheie în timp util. Alexandru Oltean prezintă câştigătorii Concursului ad-hoc de epigramă. Locul III este câştigat de Emil Ianuş din Horodnicu de Sus, judeţul Suceava. Locul II e ocupat cu brio de Petre Ion Vasilescu din Craiova, iar Locul I revine lui Florin Rotaru din Buzău.

        Întâlnirea se încheie cu lansarea cărţii „Moravuri perpetue” de Alexandru Ţiclea. Virgil Raţiu, în cuvântul său spune că această carte este un tratat de medicină satirică sau de medicină legală reşapată. Ţiclea ne propune tratamente pentru prostie şi bârfă, pentru înfumurare şi ţanţoşenie. Sunt cuprinse în paginile cărţii multe trimiteri la mari scriitori români şi universali. Cartea este foarte importantă prin abundenţa de informaţie asupra surselor satirei şi umorului. Trebuie să citeşti cartea pentru ca să-ţi câştigi partea de învăţătură. Virgil apreciază că este greu să selectezi citate din carte. Tentaţia este să o citezi în întregime, pe fragmente, fără nici o eludare.

        George Corbu, autorul prefeţei acestei cărţi, apreciază că sunt foarte mulţi scriitori citaţi în carte, cu vorbe pline de miez, inclusiv, sunt comentate unele emisiuni de televiziune, realizate cu gust îndoielnic, de asemenea, multe articole de presă, care frizează umorul involuntar prin prostie. Un capitol al Cărţii Moravurilor se ocupă de prostia individuală şi prostia colectivă. Aceste două manifestări umane, împletite, pot produce dezastre naţionale. Sunt ca un cancer pentru societate, mai ales dacă sunt confundate cu deşteptăciunea fudulă. Mai sunt tratate în această carte invidia şi lenea, cu mare măiestrie. Un tratament aparte este rezervat Marelui Păcatul al Lumii. Mai este de apreciat un lucru extraordinar, faptul că autorul a invocat în carte, citând, peste 200 de epigrame, ceea ce arată serviciul divin pe care autorul Alexandru Ţiclea îl aduce epigramei. George Corbu încheie manifestarea prin înmânarea lui Alexandru Ţiclea a Diplomei de Membru de Onoare al Uniunii Epigramiştilor Români.

        Se dă cuvântul autorului care, însă, este întrerupt de George Stanca, reproşându-i faptul că nu i-a oferit cartea cu autograf. La care, autorul replică senin: Păi, George, ţi-am dat-o la Mizil. Păi, nu ai putut să mi-a dai cu altă ocazie? Cred că am pierdut-o, se plânge George Stanca. Nu-i nimic, îţi dau ediţia următoare în care am să introduc şi acest dialog. La care capitol? întreabă George, contrariat. Rămâne de stabilit, răspunde Ţiclea.

        Autorul spune că în realizarea acestei cărţi a plecat de la disciplina retorică, pe care o predă în cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti, unde este profesor la catedra de drept social şi european. Tema principală a cărţii este legată de bârfă, care este vecină cu prostia, invidia şi lenea. Până la acest nivel cele trei produc amuzament, dar de la alt nivel pot produce efecte negative.

        Ioan Platon, la final, lansează invitaţia la tradiţionalele Gogoşi cu esenţă de mere.

        Sâmbătă, 14 aprilie, orele 17:13 minute. Sala este arhiplină. Se sting luminile. Semnalul de deschidere a Galei Umorului – 2018. Iese prezentatorul Mihai Amariei şi face anunţurile de rigoare. Organizatorii celei de-a 34-a ediţii a „Mărului de Aur” sunt: Casa de Cultură a Sindicatelor cu sprijinul Primăriei Bistriţa, a Palatului Culturii, a Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, Uniunii Epigramiştilor Români şi a Staţiunii Pomicole Bistriţa. Au contribuit cu sprijinit financiar: Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ – preşedinte prof. Emil Mocian, Uniunea Judeţeană a Sindicatelor CNSLR-Frăţia – Bistriţa-Năsăud, preşedinte Viorel Viţelariu, şi Sindicatul Independent Leoni Bistriţa, preşedinte Mario Strungar.

        Prezentatorul invită în scenă pe directorul Festivalului, Alexandru Câţcăuan, care face câteva precizări cu privire la actuala ediţie a festivalului şi în mod special la Concursul de interpretare. E anunţată festivitate de înmânare a premiilor. Pentru aceasta invită în scenă juriul Concurs, compus din: Cornel Udrea – preşedinte, George Stanca, Virgil Raţiu, Ioan Cristea, Mihai Berbunschi şi Menuţ Maximinian. Preşedintele juriului, în cuvântul său, spune că această ediţie este una foarte reuşită. Au fost prezente în competiţie grupuri satirice şi interpreţi individuali de mare calitate, şi o să se confirme acest lucru, prin faptul că aici, în seara aceasta, premianţii vor evolua în gală. Se trece la decernarea premiilor, în ordine descrescătoare, mai întâi interpreţii individuali. Urmează premianţii Grupurilor de satiră şi umor.

        Imediat după premiere, începe Gala Umorului – 2018 cu un recital al primului grup de epigramişti, invitaţi ai Festivalului: George Corbu din Bucureşti , Nicuşor Constantinescu din Bucureşti, Vasile Bâcu din Cernăuţi (Ucraina), Gheorghe Bâlici din Chişinău, Radu Ivan din Bistriţa şi Nicolae Şapcă din Cernăuţi.

        Urmează, la interpretare, Maria Iosep - elevă la Şcoala Gimnazială Vama, Suceava, câştigătoarea premiului special al juriului. În continuare Grupul satiric „Flori Dumitrene” din Dumitra, judeţul Bistriţa Năsăud. După care Pop Irinel, din Cluj Napoca, evoluează cu monologul „Am două fete mari”. Grupul satiric „Cavalerii râsului” din Turnu Severin, evoluează cu o scenetă care le-a adus premiul doi. Intră grupul de epigramişti, invitaţi ai Festivalului: Ion Diviza din Chişinău, Petru-Ioan Gârda din Cluj-Napoca, Mirela Grigore din Buzău, Florentina Dănilă din Slobozia şi Alexandru Olteanu din Bistriţa.

        Foarte bine primit de public este interpretul Emil Ianuş din Horodnicu de Sus, Suceava, câştigătorul premiului doi. Vasile Muraru şi Valentina Fătu au ridicat sala în picioare cu programul „Astă seară... Chef de râs!”. După care Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc, câştigător al premiului unu, aduce în scenă monologul „Turmentat printre cuvinte”. Grupul satiric „Anton Pann” din Găieşti, câştigător al locului întâi, prezintă sceneta „Nu aduce anul...”, regia şi text: Antonie Vasile Bereny. Mixtul de epigramişti: Vasile Petre Ion din Craiova, Florin Rotaru din Buzău, Vasile Larco din Iaşi, Emil Ianuş din Suceava, Grigore Chitul din Bistriţa, încheie recitatul în această seara.

        Spectacolul de gală este încheiat de Costel Pătrăşcan din Brăila cu video-proiecţia de caricatură comentată. Astfel, aici, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa se pune punct Galei şi celei de-a 34-a ediţie a Festivalului de Satiră şi Umor „Mărul de Aur”.

        La revedere în 2019!