Cea de-a XXXI-a ediţie a fost sortită să se desfăşoare în zilele de 22 – 23 mai 2015. Datele nu au prea fost în regulă pentru tradiţia Festivalului, care de foarte puţine ori s-a abătut de la albia sa care era în prima parte a lunii aprilie.

        Victor Ştir în cotidianul „Mesagerul” nr. 5496, de vineri, 22 mai 2015, cu un titlu mare în pagina 2, „Mărul de aur” stabileşte capitala umorului românesc la Bistriţa, în weekend şi redă detaliat programul celor două zile de festival. Manifestarea debutează cu jurizarea Concursului de Creaţie literară, vineri 22 mai, la Casa de Cultură a Sindicatelor. Juriul format din George Corbu – preşedinte, Cornel Udrea, Alexandru Oltean, Grigore Chitul, Virgil Raţiu, Elena M. Câmpan şi Menuţ Maximinian, au stabilit premiile acestei secţiuni.

        Tema celor două secţiuni de concurs a fost „Săpături şi altoiri”. Graficieni s-au înscris în concurs cu câte cinci lucrări, iar scriitori de literatură umoristică, în mod obligatoriu, cu câte trei epigrame la temă şi două cu teme la alegere sau două schiţe umoristice ori două poezii umoristice cu formă fixă (sonet, rondel, fabulă, etc.).

        Pentru Subsecţiunea de Volume publicate, participarea a fost masivă, dar şi multe cărţi de calitate, ceea ce a îngreunat prestaţia juriului, fiind dificil de operat departajarea între concurenţi. Cotidianul „Răsunetul” în nr. 6925-6926 din 23-24 mai 2015, consemnează pe prima pagină aceste rezultate, după cum urmează:

        La secţiunea Creaţie literară – manuscrise-epigramă: Premiul I – Petru-Ioan Gârda din Cluj-Napoca, Premiul II – Ioan Fârte din Baia Mare, Premiul III – Vasile Larco din Iaşi. Premiul special al juriului pentru literatură umoristică în grai bănăţean lui Vasile Barbu din Uzdin (Voivodina), Serbia. S-au acordat următoarele Menţiuni: Constantin Tudorache din Ploieşti, Laurenţiu Ghiţă din Bucureşti, Ioan Filimon din Alba Iulia, Vasilică Ungureanu din Buzău, Gheorghe Bâlici din Chişinău, Nicolae Zărnescu din Slatina, Alexandru Ţiclea din Bucureşti. La Creaţie literară în volum publicat s-a înregistrat următorul clasament: Premiul special pentru folclor poetic eminamente nou din Ţara Maramureşului lui Lucian Perţa din Vişeul de Sus, Maramureş, pentru volumul „No, aşè!”, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015;

        Premiul special pentru epigramă lui Mihai Haivas din Iaşi, pentru volumul „Seminţe din dovleacul meu”, Editura PIM, Iaşi, 2015; Premiul special pentru „Triunghiul Ghermudelor” autorilor Ananie Gagniuc, Petru-Ioan Gârda, Laurenţiu Ghiţă, pentru volumul „Umor... 3G”, Editura Anamarol, Bucureşti, 2015. Premiul special – Mihai Sălcuţan din Buzău pentru volumul „Pseudomorfologia dionisiacă” (versuri ironice şi satirice), Ed. Edilgraph, Buzău, 2015; Premiul special al Revistei „Bobârnacul” lui Dorel Lazăr din Aiud, Alba, pentru volumul „Cartea cu prieteni” (epigrame şi catrene umoristice), Editura Emma Books, Sebeş, 2015; Premiul special al Festivalului, Ionel Stoiţ din Novi-Sad, Serbia, pentru volumele: „Hai cu mine în coşie” (poezii satirice în grai bănăţean), Editura Tibiscus, Uzdin şi volumul „Eva Dis în acţione” (aforisme, epigrame, pamflete, parodii şi poezii satirice), Editura Tibiscus, Uzdin. Menţiuni: Ionel Iacob Bencei din Timişoara pentru volumul „Ce-mi şopteşte mie muza”, Editura Eurostampa, Timişoara, 2014; Efim Tarlapan din Chişinău, pentru volumul „De la Nistru pân la ...Nisa, tot românul râsu-Pisa!”, Editura Dokia, Chişinău, 2014.

        Jurizarea Concursului de Grafică Satirică a fost făcută de către Ştefan Popa Popa’S – preşedinte, Lucian Dobârtă şi Răzvan Teneie-Brădean, care au acordat următoarele Premii de Excelenţă graficienilor: Tudor Banus, Paris/Franţa, Doru Bosiok din Serbia şi Harald Reinholz din Germania. Premiile speciale ale Festivalului au fost acordate lui Marian Avramescu din Ploieşti, Leonte Năstase din Constanţa, Mihai Boacă din Cluj şi, nu în ultimul rând, lui Cristian Mihăiescu din Bucureşti. Premiul special al juriului a fost acordat Academiei Libere Paula Şălar (copiilor şi profesoarei) şi lui Gabriel Rusu din Târgu Mureş. Menţiuni au fost oferite Paulei Şalăr din Suceava şi lui Mihai Lupu din Baia Mare.

        La ora 17:13 minute la Teatrul de Vară din Bistriţa a avut loc deschiderea oficială a Festivalului şi vernisajului Salonului Internaţional de Grafică Satirică „Mărul de Aur - 2015” şi expoziţia lui Ştefan Popa Popa’S. În acest cadru a fost lansat volumul de cronici rimate „Baronul umorului pe... şleau” de Alexandru Misiuga, Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj-Napoca. Au prezentat: George Corbu şi Alexandru Oltean. Vernisajul expoziţiei personale „O(u)omor istoric” semnată de Gabriel Rusu, Târgu Mureş, va avea loc Galeriile „Casa cu Lei”.

        Sâmbătă, la ora 10:13, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă, Bistriţa are loc dezbaterea publică „Cu seriozitate despre... umor”. Tot acum va avea loc şi un concurs ad-hoc de epigrame, pe rime date, recompensate cu diplome de consolare şi premii specifice Staţiunii Pomicole: ghirlande cu mere, esenţă de mere, gheare de păsări răpitoare, adidaşi de purceluş şi saci cu peri. Moderatorul întâlnirii a fost scriitorul Alexandru Oltean.

        La ora 17:13, la Teatrul de Vară are loc festivitatea de premiere a laureaţilor Concursului naţional de creaţie literară. Premiile sunt oferite de Primăria Municipiului Bistriţa şi de Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” din Bistriţa. Epigramisiunea, recitalul laureaţilor celei de-a XXXI-a ediţie a Festivalului şi Grupul Satiric Vouă au încununat ediţia din acest an.

        Partea a două a primei zile Festivalului a avut la ordinea zilei deschiderea oficială a Festivalului şi vernisajul Salonului de Grafică satirică „Mărul de aur – 2015”. Menţinerea acestui salon face posibilă prezenţa umoristului caricaturist şi portretist Ştefan Popa Popa’S la Bistriţa.

        Se face ora 17:13 minute, se bate gongul celei de-a 31-a ediţii a Festivalului în prezenţa caricaturiştilor, a epigramiştilor şi a oficialităţilor, primarului Ovidiu Teodor Creţu, vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Alexandru Pugna, subprefectului Ovidiu Frenţ, a directorului Dorel Cosma, Ştefan Popa Popa’S a fost sărbătorit la împlinirea a 60 de ani de viaţă, prilej cu care i s-a acordat o Diplomă de Excelenţă şi o şampanie purtând chipul ilustrului caricaturist. Acesta a vorbit despre legătura lui specială cu „Mărul de Aur” , la Bistriţa venind de fiecare dată cu plăcere de 30 de ani, într-un oraş în care „există un Festival de Răsunet.”

        Absolvent al Academiei de Arte Vizuale din Poitiers – Franţa, deţinător al recordului mondial de rezistenţă (1527 portrete color în 10 zile şi 10 nopţi), Ştefan Popa Popa’S şi-a dobândit propriul record, realizând, în 1995, 2772 caricaturi în tot atâtea zile şi nopţi, fiind declarat de către Cartea Recordurilor „singurul om care este cu patru secunde mai rapid decât calculatorul”. Cetăţean de Onoare al municipiului Bistriţa, dar şi al altor 25 oraşe, medaliat de 58 de ori pe plan internaţional, membru al Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă din Roma, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici UNESCO, ambasador al turismului românesc, alături de bistriţeanca Gabriela Szabo, Ştefan Popa Popa’S este, cu siguranţă, unul dintre cei mai apreciaţi oameni ai acestei ţări, care s-a întâlnit, de-a lungul vremii, cu peste 200 de şefi de state şi guverne, care sunt în posesia portretelor executate şi semnate de el. Catalogul Salonului Internaţional de Grafică Satirică realizat de Ştefan Popa Popa’S are pe copertă portretul lui Alexandru Misiuga şi un catren semnat de acesta: „Dacă v-a rănit vre-un spin,/ Dragii mei vă cer iertare/ Şi regret profund, din plin/ Că n-a fost un spin mai mare!”.

        Salonul din anul acesta cuprinde lucrări ale graficienilor din întreaga lume. Ca întotdeauna, ponderea lucrărilor în cadrul Salonului îi aparţine maestrului Popa’S. După acest moment directorul Festivalului, Alexandru Câţcăuan, adică eu, cu sprijinul preşedintelui juriului secţiunii de Grafică Satirică, Ştefan Popa Popa’S, au decernat premiile acestei secţiuni.

        Următorul moment l-a constituit lansarea post mortem a volumului „Baronul umorului... pe şleau” a regretatului Alexandru Misiuga, care ne-a părăsit definitiv exact în momentul în care a împlinit vârsta de 80 de ani. Volumul a apărut la Editura Societăţii Culturale Pro-Maramureş „Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, este îngrijit de Vasile Iuga de Sălişte şi cuprinde cronici rimate. Cartea apare după 5 ani de la trecerea Baronului la cele veşnice.

        Alexandru Misiuga a publicat peste 15 volume de epigrame şi poezii satirice, proză umoristică şi epitafuri, fiind unul din iniţiatorii Festivalului „Mărul de Aur”, împreună cu Giussepe Navarra.

        Din volumul apărut în condiţii grafice deosebite, menţinând faptul că Al. Misiuga este şi iniţiatorul suplimentului umoristic „Cuiul lui Pepelea”, din cotidianul „Răsunetul” şi al revistei „Bobârnacul”, ediţie nouă, cităm câteva versuri din volumul editat:

        „Oraşu-n care locuiesc/ Nu e mic, nici mare,/ La drept vorbind acest oraş/ E-un târg ca orşicare./ Oraşu-n care locuiesc/ Politica-i la modă,/ Iar la Consiliul Judeţean/ Se cântă „Dodă, dodă”./ De fotbal ce să vă mai spun,/ Discută mic şi mare,/ Când pierde Gloria un meci,/ În burg e-nmormântare!” (Oraşul în care locuiesc). Sau din poezia satirică „Protest”: „Stai române şi socoate/ Dacă-aşa, zău, se mai poate?/ Numai merge, este clar,/ Ţara asta-i un fanar,/ Un talcioc, bazar, tejghea,/ Face-oricine tot ce vrea./ Noi, românii, cei cinstiţi,/ Buni creştini năpăstuiţi,/ N-am ajunge, orice-am face,/ Ca să fie-n ţară pace/ Şi-un consens în mod real/ Fără un regim regal...”

        Volumul a fost prezentat de către scriitorii Cornel Udrea, George Corbu şi Alexandru Oltean. Au vorbit mulţi aţi prieteni care nu s-au putut abţine să nu spună câteva vorbe despre Baron! La manifestare a fost prezentă şi soţia, doamna Vivi, cum îi plăcea Baronului să-i spună, cu un grup de prieteni de familie.

        După această lansare de carte, Ştefan Popa Popa’S, a declarat deschis Salonul de Grafică Satirică, Mărul de Aur – 2015.

        Încheierea manifestărilor primei zile a Festivalului s-a realizat la Galeriile „Casa cu Lei” unde a avut loc vernisajul expoziţiei personale „O(u)mor istoric” a graficianului Gabriel Rusu din Târgu Mureş.

        Sâmbătă, la Staţiunea Pomicolă, la ora stabilită, fix trecute punct, cu mic cu mare, horticultorii Mărului de Aur, în salopete de lucru, cu sape şi hârleţe/ care scriu cu fineţe, au fost prezenţi să-l ajute pe Platon, directorul, nu filosoful, la realizarea lucrărilor specifice pentru sporirea producţiei anului curent.

        Primul lucru care l-a făcut Platon a fost acela de a ne invita pe toţi în „buncărul său”, unde este un frig siberian, ca să ne facă instructajul pentru protecţia muncii. Tema instructajului a fost cu repetiţie, moştenire de anul precedent şi de cu mai mulţi ani în urmă, „Cu seriozitate despre... umor!”, care a devenit de fapt o dezbatere publică recunoscută de oameni de seamă, unde însă nu vorbeşte nimeni fără să aibă autorizaţie şi autoritate. Inspectorul venit special pentru acest instructaj de la Cluj, Cornel Udrea, a încercat să realizeze această problemă legată de situaţia.... umorului românesc, antrenând la dezbateri pe toţi horticultorii prezenţi. Singurul care nu a râs deloc a fost Virgil Raţiu.

        După încheierea acestui instructaj, de fapt foarte inspirat şi benefic pentru rezultatele anului viitor, Alexandru Oltean a dat startul pentru Concursul ad-hoc de epigramă cu rime date, recompensat cu diplome de consolare şi premii specifice gospodăriei staţiunii pomicole, ghirlande de mere, esenţă de mere, pene de corb şi fluturi de lăstuni. Uneori, atunci când Palton, directorul, nu filosoful, are producţie mai bună, iese din tiparele zgârceniei şi dă câte un sac de peri, la alegere prin selecţie naturală. De bătut nu se bate nimeni de la premii, fiindcă nu se dă şi agheasmă.

        Concurs ad-hoc, care a avut la bază două rime: putere şi natură, a scos la suprafaţă, contra-cronometru, pe cei mai buni epigramişti, printre care: Petru-Ioan Gârda din Cluj-Napoca cu catrenul: „Eu cred c-aş căpăta putere/ Trăind cu fructe din natură,/ Dar nu cu-n colier de mere/ Ci două din a ei făptură!”

        Un alt câştigător a fost Ionel Stoiţ din Novi-Sad,Voivodina, Serbia, cu catrenul: „Din ceruri noi primim putere,/ Căci restul vine din natură,/ Şi mă întreb atunci, măi vere:/ De unde noi luăm cultură!”

        Gheorghe Bâlici din Chişinău, al treilea câştigător, a spus catrenul: „În poiana largă din pădure,/ Voinici ce fac petreceri sau făcură,/ Lăsând gunoaie, vin, sticle de bere,/ Vin după sănătate în natură,/ Când mintea nu mai are-aşa putere!” Festivitatea de premiere întotdeauna produce o stare hazlie, care însă, nu se transmite nimănui, fiindcă nu e şi contagioasă. Sunt şi clipe de provocări inedite vechi, de stil depăşit, care momente pot deveni umoristice atunci când le gâdilă cu floricele de măr paznicul naturii mamă. Dar, de obicei, panicul lipseşte prin absenţă.

        Un alt moment l-a constituit prezentarea revistei „Bobârnacul”, ediţie nouă, care a ajuns la nr. 18. Coperta unu a revistei conţine un poem al scriitorului Cornel Udrea care are titlul, Cu Buletin de Bistriţa:
„Din toate câte izvodit-a dracul/ cu meşteşug anume şi cu sacrificii/ la oameni potrivitu-s-au ca vicii/ şi doar un festival găsit-a leacul/ şi-o revistă-anume: Bobârnacul!/ la vârsta când alţii încearcă/ să fruste traiul şi să-ntrebe-anume/ cum e făcută viaţa ce-i în lume/ revista-aceasta fost-a ca o barcă/ dar ce spun eu, ba chiar o arcă./ Sunt felurite dobitoace-mpreunate/ în fabule, unde-a pornit război,/ şi epigrame, ce te dau pe spate,/ acesta-i Bobârnacul şi-ăştia suntem noi!

        Prima parte a conţinutului revistei începe cu texte dedicate majoratului bobârnacului, revistă care i-a avut contribuitori şi fondatori pe I. L. Caragiale, Alexandru Odobescu, Mircea Demetriade, Costache Caragiale şi I. Marian. Primul număr apare în ianuarie 1878, editată de tipografia Petrescu Conduratu din Bucureşti.

        Seria nouă a revistei apare la Bistriţa din aprilie 1995, fondată de regretatul epigramist Alexandru Misiuga.

        George Corbu sub titlul „De-a Bobârnacul” afirmă că, în arhivele Bibliotecii Academiei Române a găsit peste 337 de publicaţii umoristice, printre care şi săptămânalul satirico-umoristic Bobârnacul, cu numărul 1, apărut în ianuarie 1878. „Trăiesc bucuria de a mă afla... printre colaboratorii poznaşului Bobârnac încă de pe vremea când pe frontispiciul publicaţiei figura ca responsabil cu munca... Alexandru Misiuga. Publicaţie periodică, fie şi anuală, această serie împlineşte vârsta menită a-i conferi maturitate, atribut specific unei persoane majore... „Bobârnacul” – afirmă George Corbu – ...va fi astfel şi mai mult în măsură să furnizeze publicisticii contemporane de gen, un titlu justificativ ...”

        Cele două pagini dedicate opiniilor despre majoratul Bobârnacului, se încheie cu afirmaţia lui Eugen Luha „...Mărul de aur... cu revista satirică Bobârnacul este şi mai aromat şi mai plin se sevă...”. Paginile următoare ale revistei cuprind textele de creaţie literară premiate la ediţia anterioară. Tot aici sunt reproduse color, lucrările graficienilor premiaţi cu un an în urmă şi poze cu aspecte din timpul desfăşurării Festivalului. După încheierea acestui moment, îngheţaţi de frigul cu care ne primeşte Platon în sala unde se face instructajul horticultorilor, toată lumea aşteaptă să fie poftită în sala de protocol a Staţiunii, unde nici acolo ni-i mai cald, la o agapă epigramistică cu esenţă de mere, uneori şi de struguri, pe care de fiecare dată gazda ne spune că l-a primit de la un prieten care produce vin natural. Şi eu îi replic: Ce aşa mare scofală! Este firesc să se facă aceste schimburi. Se practică încă din antichitate aceste schimburi între producători şi comercianţi. Gogoşile, specifice filosofului Platon, sunt specifice şi directorului Platon, fiind cele mai gustate dacă sunt asezonate cu vinişor de ciuturugă şi aloe-vera de mere.

        Primarul Municipiului Bistriţa, în materialul aşezat pe coperta doi, afirmă: „Mărul de Aur” este şi un prilej pentru creatorii de literatură, grafică satirică şi interpretare a umorului să-şi dea întâlnire la Bistriţa... pentru ridicarea valorii acestei manifestări.”

        Se face ora 17:13 minute. Ne aflăm la Teatrul de Vară, de pe Pietonalul Liviu Rebreanu, din centrul Bistriţei. Se bate gongul încheierii celei de-a 31-a ediţii a Festivalului. Prin cuvântul său de încheiere primarul Municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, spune „că n-a venit pe scenă să spună glume, seriozitatea fiind apanajul Primăriei, ci a venit să asculte glume.”

        „Faptul că Festivalul a ajuns la a 31-a ediţie garantează, că nu mai poate dispărea. Acest Festival este reprezentativ pentru oraşul nostru şi este un brand. Am plantat multe mere în oraş, dar unul singur este de aur, acela pe care l-am plantat la Casa de Cultură a Sindicatelor. Aşa că după părerea mea, oricine va urma la cârma municipiului nu va putea demola un astfel de festival care există de atâta vreme.”

        În continuare, edilul oraşului ne-a asigurat că acest Festival va avea susţinere financiară permanentă. În fiecare an se va organiza, cu toate secţiunile şi la cifre rotunde, să-l ocrotim şi să-l îmbunătăţim, să-l facem să se dezvolte natural şi plin de miez şi savoare, adică cu ceva în plus de fiecare dată, chiar şi cu tipărirea monografiei sau a antologiei-album „Mărul de Aur.”

        După cuvântul de încheiere a primarului Ovidiu Teodor Creţu, preşedintele George Corbu a făcut câteva precizări legate de secţiunea de Creaţie literară umoristică. Şi anume, prezenţa a 75 de scriitori în această competiţie umoristică, de înalt nivel, garantează seriozitatea acestui festival. La această ediţie sunt prezenţi scriitori din nouă Cenacluri din ţară şi două delegaţii din Voivodina (Serbia) şi din Chişinău (Basarabia), fapt care spune că umorul nu are graniţe. A fost un Festival reuşit, cu epigramişti, umorişti şi graficieni de marcă, care ţin sus ştacheta manifestărilor şi care asigură continuitatea şi longevitatea acestei perpetue Sărbători a Râsului.

        Se trece, apoi, la înmânarea premiilor, care începe cu subsecţiunea Epigrame în manuscris, în ordinea crescătoare, de la menţiuni spre premiile mari. Fiecare premiant, a evoluat în scenă cu recitarea a două epigrame. Festivitatea se încheie cu premierea autorilor de Literatură umoristică publicată în volum.

        După înmânarea premiilor, programul a continuat cu recitalul grupului folk Magdalena Puşcaş şi Rareş Suciu, sub genericul „Un cântec pentru fiecare inimă”.

        Programul Galei umorului - 2015, a fost încheiat de către Grupul Satiric VOUĂ. Acest grup s-a născut în 1982 sub denumirea de Cenaclul Vouă. Primul spectacol de muzică, poezie şi umor, a avut loc în 1982 în sala de lectură a căminului de fete a Facultăţii de Drept din Bucureşti. În timp, acest cenaclu a devenit o constantă a mişcării culturale studenţeşti şi în 1985 se transformă din Cenaclu în Grupul Vouă, ca o alternativă la Cenaclul Flacăra. În perioada comunistă, acest grup, în spectacolele sale care nu au fost puţine, a abordat texte mai puţin comode pentru regim, ridiculizând pe faţă realităţile „înfloritoare” la care erau supuşi românii. După Revoluţia din 1989, odată cu „explozia libertăţii”, grupul a realizat numeroase turnee prin toate oraşele mari din ţară. A avut nenumărate apariţii la radio şi televiziuni. Astăzi, la vârsta de 33 ani, Grupul Vouă, transformat în „Companie teatrală” şi-a intensificat activitatea îmbinând apariţiile televizate cu spectacole din ce în ce mai dese şi diverse, revenind la „uneltele tradiţionale” şi la mediul tradiţional, cel studenţesc.

        Fie că s-a numit la început cenaclu, mai apoi grup şi acum companie, VOUĂ, reprezintă un concept cu o trăsătură esenţială: generozitatea. Însuşi titulatura VOUĂ te duce cu gândul la bucuria de a împărtăşi cu cei dragi frumuseţea clipelor. Din start, deviza manifestărilor grupului este „VOUĂ vă dăruim TOTUL”!

        Sub acest generic s-a pus punct celei de-a 31 ediţii a Festivalului!