A XXXII-a ediţie se pare că a fost mai norocoasă, mai mult de cât altele, pentru că gongul de deschidere s-a bătut exact de 1 aprilie. Ca de obicei la ora 9 şi 13 minute, juriul concursului de Creaţie literară se întâlneşte la Casa de Cultură a Sindicatelor pentru stabilirea premiilor acestei secţiuni. În componenţa sa cu George Corbu – preşedinte, cu Grigore Chitul, Elena M. Câmpan şi Virgil Raţiu, membrii, au stabilit câştigătorii acestei secţiuni. Pentru subsecţiunea manuscrise, tema a fost „Mărul, Părul şi Partidul” la care s-au înscris în competiţie 52 de scriitori iar la volume publicate s-au înscris 26 de autori.

        Nu a fost simplă misiunea juriului, care după lungi deliberări a stabilit pentru subsecţiunea proză scurtă şi fabulă în manuscris următoarele premii: Premiul I lui Florin Alexandru din Făgăraş, acordat de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa-Năsăud; Premiul II lui Petru-Ioan Gârda din Cluj Napoca, acordat de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor BNS – Bistriţa-Năsăud; Premiul III lui Lică Pavel din Bucureşti, acordat de Uniunea Sindicală BNS – BN.

        S-au acordat şi trei Menţiuni lui Corneliu Zeamă din Bucureşti, Claudiu Şimonati din Geoagiu, Hunedoara, şi lui Lucian Perţa din Vişeul de Sus, Maramureş.

        La epigramă s-au acordat următoarele premii:

        Premiul I lui Ioan Moraru din Galaţi, acordat de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa-Năsăud; Premiul II lui Nichi Ursei din Râmnicul Vâlcea, acordat de UJS CNS – Cartel Alfa BN; Premiul III lui Ioan Ruse din Săcele, Constanţa, acordat de UJS CNS Cartel Alfa BN şi lui Nicolae Bunduri din Braşov, acordat de Sindicatul Independent LEONI – Bistriţa.

        Şi la epigramă s-au acordat trei Menţiuni lui Gaftoneanu Dorel din Botoşani, lui Ţuca Ionuţ Daniel din Medgidia şi lui Tudor Groza de la Codru, din Voivodina, Serbia.

        La volume publicate s-au acordat următoarele premii:

        Scriitorului Ion Tiţa Călin, din Constanţa, pentru volumul „Ţara în care nu mai e nimic de furat”, Editura Dobrogea, 2015, acordat de U.J.S. CNS – Cartel Alfa; scriitorului Ion Diviza din Chişinău şi Petru-Ioan Gârda din Cluj-Napoca pentru volumul „Luaţi-l de pe mine, că-l …umor!”, Editura Napoca Star, 2016, acordat de U.J.S. CNS Cartel Alfa BN; scriitorului Florin Rotaru din Buzău, pentru volumul „Umor la rotisor”, Editura Eikon, 2015, acordat de Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România.

        S-au acordat şase Menţiuni: scriitorului Vasile Larco din Iaşi, pentru volumul „Omeni … ca lumea”, Editura PIM, 2015, Iaşi; scriitorului Lucian Perţa din Vişeul de Sus, pentru volumul „Noua parodie nouă”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2016; scriitorilor Gavril Moisa din Cluj-Napoca şi Janet Nică din Bucureşti, pentru duelul epigramatic „Întâlnire la vârf de săgeată”, Editura Ecou Transilvania, 2016, Cluj Napoca; scriitorului Ioan Diodiev din Chişinău pentru volumul „În oglinda vieţii îi vedem pe alţii”, Editura Balcrom, Chişinău, 2015; scriitorului Condrat Pleşca din Chişinău pentru volumul „Arde-i-aş”, Editura Pontis, Chişinău, 2015; şi scriitorului Gheorghe Mizgan din Bistriţa, pentru volumul „Ocheanul de catifea”, Editura Nosa Nostra, 2016.

        Jurizarea Concursului de Grafică satirică s-a făcut la Galeriile „Casa cu Lei” din Bistriţa, în aceeaşi dimineaţă. Juriul prezidat de Cornel Udrea, avându-i ca membrii pe Marian Avramescu şi Lucian Dobârtă, a acordat următoarele premii de excelenţă graficienilor: Konstantin Grosu, din Voivodina, Serbia, acordat de Uniunea Judeţeană Sindicală CNSLR Frăţia BN; Gabriel Bratu din Craiova, acordat de către Centrul Cultural Municipal George Coşbuc Bistriţa; Octavian Bour din Cluj Napoca, acordat de către Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa.

        S-au mai decernat premii speciale ale Festivalului, acordate de Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, următorilor graficieni: Doru Axinte din Tulcea, Liviu Stănilă din Deva, Pavel Constantin din Focşani. Toate premiile acordate în afară de menţiuni, pe lângă diplome şi trofee au fost însoţite şi de un consistent cuantum în lei, acordaţi de către sindicate şi Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”. A doua parte a programului Primei Zile debutează, în buricul Cetăţii, la Galeriile „Casa cu Lei” cu deschiderea oficială a Festivalului.

        La orele 15:13 minute, toate oficialităţile sunt prezente. Spun asta, pentru că dintotdeauna, oriunde şi oricând, nici o manifestare culturală, şi mai ales de râs, importantă nu se poate desfăşura de capul ei. Trebuie să fie cineva de faţă, mai sus-pus, mai acătării, mai cu aţă la Dumnezeul Culturii şi acolo mai departe. Directorul Festivalului, care este şi moderatorul acestei manifestări, anunţă invitaţii prezenţi.

        Primul invitat la cuvânt este prefectul Ovidiu Frenţ, care în cuvântul său a spus că dacă cultura nu este sprijinită nu are nici o şansă de răzbire, chiar de salvare. Apreciază faptul că Primăria Bistriţa, susţine consistent financiar acest Festival. Urează succes tuturor participanţilor.

        Vasile Puica, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, în numele domnului preşedinte Emil Radu Moldovan, spune tuturor participanţilor un bun venit la Festival în judeţul Bistriţa-Năsăud, gardă primitoare. „Am fost prezent la multe ediţii ale Festivalului. Este mare lucru, de luat în seamă că Festivalul a fost menţinut şi a rezistat în timp.” Vicepreşedintele îl felicită pe primarul municipiului Bistriţa pentru ajutorul dat Festivalului. În continuare afirmă că Festivalul are din vremuri trecute, prezente câteva personalităţi care dau forţă şi lumină manifestării bistriţene, printre care Ştefan Popa Popa’S, Dorel Vişan, Cornel Udrea ş.a., nelipsiţi an de an.

        Primarul Ovidiu Teodor Creţu şi-a început discursul cu o glumă bună. Şi a dat temă de casă tuturor celor prezenţi să caute şi să găsească o altă manieră de manifestare a satirei şi umorului, în afara Mărului de Aur. Cum din sală şi dintre cei prezenţi nu a reacţionat nimeni, primarul a punctat: „Este cât se poate de limpede. Declar Mărul de Aur nemuritor, bun pentru terapii de dezvoltare a energiilor cu siguranţă vindecătoare şi salvatoare a spiritelor libere”. În ceea ce priveşte statutul organizatorului Festivalului, care este Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, acesta are întâietate indiscutabilă în faţa oricăror alte organizaţii şi instituţii, toţi ceilalţi participanţi având calitatea de sprijinitori ai manifestării. Este important pentru Bistriţa să aibă două zile de umor, evenimente care descreţesc frunţile şi îmbie la voie bună şi petrecere.

        Domnul George Corbu spunea că festivalul este o adevărată sărbătoare. Este prezent de 17 ani la acest Festival şi jumătate din acestea s-au desfăşurat în ziua de 1 aprilie. Despre umor se vorbeşte în chip şi formă. Important este că astăzi, aici, sunt prezenţi umorişti din întregul areal românesc. Faptul că astăzi este 1 aprilie, ziua păcălelilor, nu înseamnă că manifestarea nu este serioasă.

        Prezenţa Arhimandritului Dumitru Cobzaru, Exarhul mănăstirilor din Mitropolia Clujului, a creat o stare inedită la o manifestare umoristică. În cuvântul său a făcut referire şi la un catren de-al lui Păstorel pe care l-a auzit de la Mitropolitul Bartolomeu Anania, încheind într-un ton umoristic cuvântul său. Nu ştia nimeni care este secretul prezenţei lui la această manifestare. Şi eu am rămas plăcut surprins de participarea dumnealui la manifestări. Cu o săptămână în urmă am trecut pe la Mitropolie şi i-am lăsat o invitaţie la manifestările Festivalului. Nu l-am găsit la birou, fiind plecat pe teren. Fără să dea vreun semn, a apărut cu câteva minute înainte la Festivitatea de deschidere. Pe urmă a trebuit să dezvălui motivul care l-a adus să fie prezent. Era vorba de lansarea volumului aniversar Ultimul Castelan, carte în care avea un text. Pentru a lămuri lucrurile şi mai bine, mă întorc în timp, la Mănăstirea Dobric, unde părintele Dumitru Cobzaru a fost duhovnic în vremea când aceasta era în marele scandal cu penticostalii din localitate. Atunci ne-am cunoscut şi ne-am împrietenit.

        Cornel Udrea în alocuţiunea sa face remarca că în tinereţe a câştigat la Bistriţa premii pentru literatură umoristică cu mult timp înainte de apariţia în 1983 a Mărului de Aur. „Prin anii 70, Alexandru Misiuga organiza la Bistriţa prima manifestare epigramistică intitulată „Scaietele de Aur”, la care am luat marele premiu.” Cornel Udrea apreciază că Mărul de Aur, mai există şi oamenii se mai întâlnesc sub umbrela umorului şi că încă se mai îmbrăţişează sub această siglă acoperiţi de spiritul Spiriduş.

        Actorul Dorel Vişan, pe un ton mai pesimist, arată că de câte ori vine la Bistriţa, se bucură să întâlnească oameni care se unesc sub semnul culturii, într-o vreme când lumea se deculturalizează tot mai mult.

        Konstantin Grosu, grafician şi portretist din Voivodina, Serbia, a făcut referire la faptul că se află pentru a doua oară la Bistriţa şi că este foarte încântat că astăzi, aici, are o expoziţie personală. Mulţumeşte organizatorilor pentru invitaţie. Din Voivodina este prezentă o delegaţie compusă din patru graficieni şi trei scriitori de satiră şi umor, şi nu numai de umor, delegaţie condusă de Vasile Barbu, preşedintele Societăţii Culturale Tibiscus din Uzdin. În continuare, este provocat la cuvânt scriitorul Virgil Raţiu, în calitate de director al Editurii Aletheia, pentru a prezenta două cărţi apărute la editura bistriţeană.

        Prima este un volum de epigrame intitulată „Corbigrame”, avându-l autor pe George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor Români. Este o carte ieşită de sub teascul tipografiei cu două-trei ore în urmă. Încă se simte mirosul proaspăt al cernelii. Este o carte de epigrame, o carte de excepţie, având în vedere experienţa autorului şi măiestria acestuia.

        Al doilea volum aniversar apărut sub egida Editurii Aletheia este Ultimul Castelan, un volum biografic cultural care îl are ca protagonist pe Al. Câţcăuan. Volumul este îngrijit de Victor Ştir, conţine foarte multe texte, opinii şi ziceri ale oamenilor de cultură de aici şi din ţară, prieteni de-ai sărbătoritului, epigramişti, scriitori de satiră şi umor, alte personalităţi. În fapt, în Ultimul castelan se regăsesc aproape toţi cei care, de-a lungul anilor, au luat parte, într-un mod sau altul, la manifestării dezvoltate în Bistriţa de Casa de Cultură a Sindicatelor.

        Volumul mai conţine un capitol consistent de fotografii cu aspecte atât din viaţa de familie a lui Al. Câţcăuan cât şi din întreaga activitatea. Prefectul Ovidiu Frenţ în cuvântul său a spus: „...Sper ca Alexandru Câţcăuan să nu fie ultimul castelan al umorului bistriţean.”

        Acest volum aduce în prim plan activitatea lui Al. Câţcăuan, gândurile unor apropiaţi, imagini sugestive din cei 30 de ani de activitate culturală. Este o carte, spune Virgil Raţiu in honorem Câţcăuan, la 62 de ani. Vizibil pe coperta cărţii tronează Castelul Sindicatelor.

        În încheierea acestui moment lui Virgil Raţiu îi revine misiunea de a face şi o scurtă prezentare a revistei Bobârnacul nr.19. Acest număr, precizează Raţiu, apare de data aceasta cu un subtitlu „Convingeri capitaliste”. Asta pentru că pe vremea anilor 1960-1980, la Bucureşti, apărea o revistă studenţească cu titlul „Convingeri comuniste”, care numai convingeri comuniste nu avea în conţinutul său. Poate editorialele revistei să fi avut câte ceva în conţinutul lor din izul politic al vremii, dar restul, vă puteţi imagina cam ce conţinut avea. Era, de fapt, o revistă de cultură şi artă. Doar titlul te îndemna să nu o cumperi. „Aşa şi noi, în plin capitalism românesc sălbatic de tranziţie, ne-am gândit să aşezăm acest număr al Bobârnacului sub o siglă care are tot mai puţină legătură, de fapt, cu lumea în care trăim. Atâta timp cât toate sunt la vedere, fapte, idealuri, cu care ne amăgim, crezând că l-am prins pe Dumnezeul lumii terestre de picior. Din păcate, se poate constata, suntem departe de ceea ce ar fi trebuit să fim.”

        Coperta întâi a publicaţiei, ca de obicei, găzduieşte un text de Cornel Udrea. „Convingerile mele Kapitaliste”, având rol de editorial al acestui număr. Fragment:

        „Eu am fost kapitalist şi când ierea mult comunism la noi, aveam o ediţie din 1947 a „Kapitalului” şi pe ea am învăţat să citesc literele mari, aşa că atunci când, în 1953, la şcoală, în clasa I-a, învăţătorul m-a întrebat cum mă cheamă, i-am răspuns: Cornel Plusvaloare Udrea, ceea ce mi-a atras o palmă după ceafă, pe cervical, mai ales că l-am atenţionat să nu exploateze omul de către om, iar el mi-a arătat care e deosebirea între Bou şi viţel, de Grigore Alexandrescu – fabulă.

        Convingerile mele, astea, nu le schimbă nimeni, şi îi bag în mama lor pe toţi cei care fac acum pe revoluţionarii şi democraţii contemporani, dar visează, în insomniile lor, că îşi plătesc cotizaţia PCR şi că îi deschid, dimineaţă de dimineaţă, uşa secretarului de partid, superiorul.

        Eu sunt şi un poiet actual kapitalist, ca dovadă poiezia pe care vi-o prescriu: „Din Moldova în Banant / Ţara toată-i în... schimbare / Chiar şi omul s-a schimbat / Dar mănâncă tot... la stat... etc.” Dacă mai vreţi ceva convingător de la mine, să mă căutaţi la guvern, unde particip la un concurs de golitor de scrumiere exterioare şi deţin meseria de psiholog postnatal.” Cornel(uţu) Plusvaloare (pt. conf.) Cornel UDREA.

        În paginile revistei mai puteţi găsi un contra-editorial semnat de Al. Câţcăuan, dedicat celei de-a 32-a ediţie a Festivalului. Nu lipseşte nici cuvântul primarului Ovidiu Teodor Creţu, adresat participanţilor la actuala ediţie. George Corbu vine cu un text intitulat „S-a întâmplat pe stradă”, practic un reportaj imaginar stradal realizat cu o tânără şi un cetăţean de vârstă mijlocie. Este foarte interesant dialogul dintre cei doi, având în vedere faptul că dialogul era orientat spre tema actualului număr.

        R: Mă bucur că am întâlnit pe cineva cu convingeri capitaliste. Locuiţi în capitală?

        C: Da, dar nu sunt capitalist...

        Dialogul continuă, încheindu-se într-un ton mai pesimist, pentru că interlocutorul se chinuia să devină capitalist jucând la loto. Dialogul este încheiat de reporter prin afirmaţia că nu prea sunt capitaliste convingerile interlocutorului, nici după aproape 30 de ani bătuţi pe muchia căsnelilor colective şi individuale.

        Virgil Raţiu este prezent în paginile revistei cu mai multe texte sub sigla convingerilor capitaliste, cum ar fi „Povestire politică”, „Cum să scrii un editorial despre mizeriile telivizate”, „Laudă torţionarilor”, „Către Laura şi Ria”, „Scrisoare despre moartea satirei”. paginile se încheie cu textul „Nu are rost să discutăm”: „ ...În primăvară, în iunie 2016, vom avea la primării şi consilii judeţene Oamenii Noi. (...) Toţi aleşii vor fi noi-nouţi!...” Ceea ce s-a şi întâmplat.

        Paginile următoare ale revistei găzduiesc texte la temă ale scriitorilor Mihai Sălcuţan, Alexandru Oltean şi Alexandru Ţiclea.

        Ultima pagină cuprinde rezultatele concursului Naţional de Creaţie Literară – manuscrise, care a avut ca temă „Mărul, Părul şi Partidul”, şi programul manifestărilor celei de-a 32-a ediţie a Mărului de Aur.

        După prezentarea acestui număr al revistei, se declară deschis salonul de Grafică satirică – 2016.

        Soseşte ora 18:13 minute. Ne aflăm la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, unde toate trupele, formaţiile de satiră şi umor şi interpreţii individuali aşteptau să înceapă Concursul de interpretare.

        Deodată izbucneşte imnul festivalului! Juriul se afla la locul lui în sală. Apare prezentatoarea Iulia Stupinean care declină la microfon juriul concursului compus din: actorul Dorel Vişan – preşedinte, Cornel Udrea, Sorin Tănase, Ioan Cristea, Al. Câţcăuan, Menuţ Maximinian şi Mihai Berbunschi. După prezentarea juriului, la deschiderea cortina, intră în scenă prima formaţie înscrisă în concurs, Trupa de Teatru „Satyricon” al Liceului Teoretic „Radu Petrescu” din Prundu Bârgăului cu piesa „Titanic Vals” de Tudor Muşatescu, instructor actorul Mihai Amariei.

        În continuare îşi face intrarea în scenă Popa Irinel din Cluj Napoca, urmat de Grupul satiric „Flori Dumitrene”, al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Roşua”, din comuna Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud, care prezintă sceneta „Filimon cu Săftica”. în regia lui Daniela-Olimpia Simion. Urmează Emil Ianuş din Horodnicu de Sus, judeţul Suceava, care prezintă monologul „Legenda lui 8 martie”. Grupul satiric „Bacteria H” al Casei de Cultură a Studenţilor Braşov prezintă sceneta „Am două fete mari” (adaptare Bacteria H), text Bacteria H/Mihai Maximilian, muzica Gelu Solomonescu, instructor George Lucian Ciobanu. Următorul este Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, care prezintă „Vreau să fiu primar”, text Ananie Gagniuc şi Constantin Tiron, urmat de duetul „Mitică dormi!”, text Bacteria H/Mircea Cristescu, Instructor George Lucian Ciobanu. În scenă intră Trupa „Cortina” a Centrului Cultural „Nichita Stănescu” din Drobeta Turnu-Severin care prezintă sceneta „La psihiatru”, text Dan Mihăiescu, instructor Costi Bădeţ, urmată de Florin Alexandru din Făgăraş, judeţul Braşov. Bacteria H Braşov urcă din nou în scenă cu piesa „Romeo şi Julieta sub Tâmpa”, text Bacteria H, instructor George Lucian Ciobanu. După evoluţia Grupului satiric „BIS-2012”, din Sibiu, urmează de Grupul satiric „Cucuruz mălai de toamnă” din Jibou, Sălaj, care prezintă „Nănaşi la Paris”, text Florin Alexandru. Grupul satiric al Căminului Cultural din Macea, Arad, încheie actuala ediţie a Concursului de interpretare.

        După câteva ore de concurs, juriul s-a retras pentru jurizare. Au urmat lungi dezbateri. Au fost stabilite următoarele premii:

        Grupuri satirice: Premiul I este acordat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor Democratice din România, Grupului „Flori Dumitrene” al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Roşua, comuna Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud. Premiul II s-a acordat de Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, Grupului satiric al Căminului Cultural din Macea, Arad. Premiul al III este acordat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor Democratice din România, Trupei „Cortina” a Centrului Cultural „Nichita Stănescu” din Drobeta Turnu-Severin. Premiul special „Livada umorului” Grupului „BIS- 2012” Sibiu. Premiul Special al juriului a fost dat Grupului satiric „Cucuruz mălai de toamnă” din Jibou, Sălaj.

        Pentru interpreţi individuali premiile în bani a acestei subsecţiuni sunt acordate de Sindicatul Independent Leoni – Bistriţa, după cum urmează: Premiul I – Mălina Moraru din Grupul satiric „Bacteria H” din Braşov, Premiul II – Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc, Premiul III – Florin Alexandru din Făgăraş. Premiul Special al juriului, la această subsecţiune, este acordat lui Ioan Mercea din Macea, Arad pentru monologul „Ionathan”.

        Cea de-a doua zi a Festivalului îşi deschide porţile la Staţiunea Pomicolă Bistriţa, adică „La Casa Mărului” cu obişnuita dezbatere „Cu seriozitate despre umor”. Cotidianul „Mesagerul de B-N”, în nr. 5713, de luni 4 aprilie 2016, scrie în paginile sale despre această „dezbatere despre umor, la care au luat parte toţi invitaţii, încât sala a devenit neîncăpătoare. La „prezidiu” au fost aşezaţi Cornel Udrea, Alexandru Oltean, Alexandru Câţcăuan şi dr. Ioan Platon, amfitrionul întâlnirii. Deschiderea a aparţinut moderatorului Cornel Udrea, care a lansat un ucigător tir asupra televiziunilor care prestează lamentabil fiecare pe postul său de emitere, prin nesfârşite dezbateri politice de fiecare seară, cu rol, nu altul, decât de imbecilizare a publicului, a telespectatorilor. Redăm în cele ce urmează scurte fragmente in luările de poziţie ale participanţilor, care, totuşi, au ajuns la „microfon”. Aflat în primul rând, scriitorul Virgil Raţiu a catalizat discuţiile prin intervenţii oportune, dându-le ritm şi şipot la roţile morilor, cum se spune.”

        Scriitorul Ion Diviza (Republica Moldova): „Şi noi ne confruntăm cu aceleaşi probleme, suntem şi nu suntem luaţi în seamă, avem lipsuri de finanţare etc. Festivalul Donici e ultimul festival din calendarul anual pe care îl organizăm, dar se ţine la Costeşti, unde unul ne asigură cazarea, alţii ne ajută cu altele, dar sperăm să nu moară Festivalul în anii viitori”. Cunoscutul Vasile Larco (Iaşi): „Mă bucur să fim împreună; eu zic că ar fi interesant să începem un festival similar şi la Cernăuţi. La Iaşi, în rândul participanţilor a mai scăzut media de vârstă; am reuşit să aducem şi tineri. Avem festivaluri de invidiat la Mizil, Vama, Cluj-Napoca etc. De fapt, toate cele 15 manifestări din ţară sunt bune”. Umoristul Şimonaţi de la Geoagiu: „Acum 32 de ani mă năşteam. Aici, la Bistriţa, am întâlnit un adevărat director de casă de cultură, pe Alexandru Câţcăuan…” – fiind întrerupt de un telefon cu glas de pisică pieptănată, apoi a reluat... – „Organizez şi eu un festival de umor, dar şi unul dedicat lui I. B. Deleanu de Cigmău, la 2 km de Geoagiu. Vreau să atrag tineretul prin concurs, pe categorii de vârstă”. Printre altele, Alexandru Câţcăuan făcut o dezvăluire: „Festivalul este un aparat complicat, o uzină; se lucrează numai în echipă; terminăm ediţia aceasta şi începem să organizăm următoarea. Mereu am lucrat în etape, în funcţie de ce idei ne vin ori ne sunt sugerate”.

        De la Trupa „Cortina”, Costi Bădeţ: „Nu reuşim să dăm drumul la un festival…”. Replica lui Alexandru Câţcăuan: „Aceasta este ediţia la care nu am chemat oameni politici”, sugerându-i să facă singur tot ce poate, cât poate. În continuare, au fost recitate epigrame. Au citit: Gheorghe Mizgan, Radu Ivan, Grigore Chitul. Virgil Raţiu a citit poezia „De la Nistru la Tamisa”.

        Câştigătorii concursului ad-hoc, cu două teme la alegere, au fost: Vasile Larco, Petru-Ioan Gârda şi Nichi Ursei, premiile constând în cununi de mere şi câte o sticlă de esenţă tare-moale de mere. În acelaşi context, cunoscutului scriitor şi ins de spirit Lucian Perţa i-a fost acordat Premiul pentru Parodie şi, pentru a „răscoli” atmosfera, Cornel Udrea a povestit cum doi oameni din Botoşani au fost declaraţi cetăţeni de onoare pentru că au scos de la bancomat bani cu cardul de sănătate. A urmat premierea scriitorului Mihai Sălcuţan, la 75 de ani lungi şi frumoşi, miruit fiind cu 2 litri de ţuică, marca „Mere lichide Staţiune”. Astfel s-a încheiat prima parte a dezbaterilor. Cea de-a doua parte s-a derulat în preajma tăvilor cu gogoşi, a unor pahare de vin şi a mai multor epigrame rostite cu aplomb şi năduf. Fotografiile de grup, în aer liber, au umplut cu consistente „porţii” de râs camerele de luat vederile, în frăţietatea hazului de necaz românesc. La dezbateri şi sporovăieli a fost prezent şi poetul George Vulturescu, directorul cunoscutei reviste „Poesis” din Satu Mare.

        Se face ora 17:13 minute. Ne aflăm la Palatul Culturii. Sala arhiplină, peste patru sute de spectatori. Toate erau pregătite pentru Festivitatea de premiere.

        Se dă startul celei de-a 32-a Gală a Umorului – 2016. Prezentatorii spectacolului enumeră organizatorii actualei ediţii, finanţatori, prietenii şi neduşmanii, după care începe festivitatea de premiere a laureaţilor Concursului de Creaţie literară şi de Interpretare a Satirei şi Umorului. Au fost prezenţi la eveniment preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, primarul Ovidiu Teodor Creţu, Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, împreună cu o delegaţie din partea confederaţiei.

        Festivitatea de premiere începe cu secţiunea de Grafică satirică. Nefiind prezent Ştefan Popa Popa’S, care a fost preşedintele juriului, înmânarea premiilor a fost realizată de directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, Dorel Cosma, instituţie care a finanţat premiile respective.

        La secţiunea Creaţie literară este invitat în scenă preşedintele juriului, George Corbu, pentru a înmâna premiile. Fiecare epigramist premiat prezintă câte două epigrame. Secţiunea Creaţie literară a avut cele mai numeroase premii. Pentru înmânarea premiilor au fost invitaţi în scenă preşedinţii celor patru Uniuni Judeţene ale Sindicatelor: prof. Emil Mocian, de la Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa-Năsăud, d-nul Viorel Viţelariu – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor CNSLR – Frăţia, Silviu Nan – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor a BNS şi Marius Strungar – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor CNS – Cartel Alfa/ Sindicatul Liber LEONI. Premiile Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură din România au fost înmânate de Ioan Cristea, secretarul general al acesteia.

        Pentru decernarea premiilor la Secţiunea interpretare a fost invitat în scenă actorul Dorel Vişan, preşedintele juriului. Au mai fost invitaţi, domnul Iacob Baciu, preşedintele CSDR şi consilierul dânsului, Puiu Naroşi. Această confederaţie a acordat două premii la două grupuri satirice (locul I şi III).

        După încheierea festivităţii de premiere au intrat în scenă prezentatorii Galei Umorului – 2016, Iulia Stupinean şi Cornel Udrea. Dorel Vişan, a ţinut un cuvânt public de învăţătură. Din multele lucruri pe care le-a spus în scenă, am reţinut că „...Umorul merge până acolo unde ţine compromisul, iar de la compromis în sus, începe tragedia”. A mai spus despre om: „...Omul nu mai poate fi sincer pe pământ, pentru că el, întorcând spatele lui Dumnezeu, s-a întors împotriva sa. Este foarte trist ce văd în jur. A crede în Dumnezeu este o obligaţie morală şi spirituală a omului”. Referindu-se la libertate şi întrebându-se pe sine ce înseamnă aceasta? şi-a dat singur răspunsul: „Libertatea este despotismul omului asupra lui însuşi. Pe vremea comunismului am avut un singur despot, Ceauşescu, astăzi avem sute şi mii de despoţi... Toate revoluţiile, în cele din urmă, s-au transformat şi au îndrumat omul spre despotism... Omul a dobândit libertatea prin care a ajuns la adevăr, dar neştiind ce să facă cu ea s-a cufundat în minciună şi nu mai are timp pentru puţină sinceritate, iubire sau tandreţe. Când înţelepciunea vine acasă, e prea târziu, nu-i mai ajunge timpul”.

        Foarte încântător discursul marelui actor Dorel Vişan. Şi-a încheiat alocuţiunea prin a recita o poezie de George Coşbuc.

        Cornel Udrea, în calitate de moderator, iese în scenă lângă Dorel Vişan, apreciind discursul şi spunând: „Ştiu, aşa l-am cunoscut, şi va rămâne un încăpăţânat idealist”.

        În continuare au urmat în program grupurile satirice premiate şi interpreţii individuali premiaţi, mai sus menţionaţi.

        Cotidianul „Mesagerul de B-N” nr. 5714 din 5 aprilie 2016, titrează cu litere mari „Vasile Muraru şi Valentina Fătu-Pătraşcu au ironizat pe Angela Merkel, la Mărul de Aur”. De asemenea face referire la recitalul „Astăzi minte-mă frumos” al actorilor Vasile Muraru şi Valentina Fătu-Pătraşcu, care prezintă „năravuri” fierbinţi din societatea românească şi Uniunea Europeană. Acum râdem europeneşte şi simţim că ne prieşte! În continuare, Ioan Sorin Tănase a susţinut recitalul „De la o anecdotă la alta”, foarte bine primit de public.

        Punctul central al Galei Umorului – 2016 l-a constituit recitalul celor doi comici, Vasile Muraru şi Valentina Fătu-Pătraşcu, aplaudaţi de bistriţeni la scenă deschisă. Formula de spectacol cu cei doi, al Teatrului de revistă bucureştean, este una de succes, momentele în care au schimbat de mai multe ori vestimentaţia fiind gustate de public. Umorul fin a fost apreciat aşa cum se cuvine.

        Cotidianul „Răsunetul” din 5 aprilie 2016, are pe prima pagină titlul: „5 ore de Gală: Dorel Vişan, Valentina Fătu-Pătraşcu şi Vasile Muraru au gustat cu succes Mărul de Aur”. În comentariul publicaţiei se arată că „...cei doi actori comici, Valentina şi Vasile, care ne-au obişnuit demult să ne însoţească cu momentele lor vesele la pragul dintre ani, la televiziunile centrale, au fost, aici, la Bistriţa, ca să fim în ton cu numele Festivalului, miezul, adică sâmburii Mărului!”