Anul 2011, s-a dovedit a fi unul din cei mai buni ani postdecembrişti pentru Mărul de Aur. Administraţia judeţeană prin Centrul Judeţean pentru Cultură, a alocat o sumă mult peste cele alocate în urmă, fapt care a determinat organizarea pe parcursul a două zile a unor manifestări de înaltă ţinută. În primul rând ne-am permis susţinerea în totalitate a celor trei secţiuni de concurs, secţiuni care s-au bucurat de o participare consistentă, inclusiv interpretarea satirică, care datorită situaţiei economice interne se organizează din doi în doi ani.

        Dar iată că a XXVII-a ediţie a intrat cât de cât în normalitate. Programul a fost structurat pe două zile, sâmbătă şi duminică, 1-2 octombrie 2011. Sâmbătă la orele 9.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, juriul format din Cornel Udrea – preşedinte, Ştefan Cazimir, Ioan Filimon, Alexandru Oltean şi Virgil Raţiu au acordat premiile pentru secţiunea de creaţie literară după cum urmează:

        Subsecţiunea creaţie în manuscris: premiul I, Ion Moraru din Galaţi, premiul al II-lea, Vasile Larco din Iaşi, iar premiul al III-lea a revenit lui Ioan Şiman din Baia Mare şi Mihai Sălcuţan din Buzău.

        La subsecţiunea de creaţie în volum publicat: juriul a acordat premiul I lui Mihai Haivas din Iaşi, premiul al II-lea lui Dorel Mihai Gaftoneanu din Botoşani, iar premiul al III-lea lui Daniel Prigoană din Cluj-Napoca. S-au mai acordat două menţiuni lui Dan Căpruciu din Galaţi şi lui Ioan Toderaşcu din Vaslui.

        La secţiunea de grafică satirică, juriul compus din Lucian Dobârtă, Cornel Udrea, Mihai Truică, Virgil Raţiu, a acordat trei premii. Premiul I a fost revendicat de Paula Liliana Şalar din Suceava, premiul al II-lea de Doru Axinte din Tulcea, iar al III-lea premiu de Sergiu Grapă din Iaşi.

        În cadrul Salonului de grafică satirică s-au mai acordat şase premii de excelenţă unor personalităţi prezente la multe din ediţiile festivalului şi anume: Ştefan Popa Popa’S, Ştefan Cazimir, Dorel Vişan, Cornel Udrea, Lucian Dobârtă şi Ionel Stoiţ din Voivodina (Serbia).

        După jurizare, programul s-a reluat la orele 15.00, la Galeriile de artă ale Centrului pentru Cultură „ART-GALERIA” cu vernisajul expoziţiilor personale Ştefan Popa Popa’S şi Lucian Dobârtă.

        Cotidianul Mesagerul nr. 4536/3 oct. 2011, consemnează: „Despre expoziţie... Marcel Lupşe, într-un expozeu critic, sublinia virtuţile plastice veritabile ale lucrărilor de pe simeze, spunând între altele că fără festival viaţa noastră ar fi incompletă, iar lucrările celor doi artişti consacraţi aduc un plus de valoare festivalului. Răsunetul consemnează în nr. 5826/4 oct. 2011, Un act cultural aparte s-a consumat la ART-GALERIA Centrului Judeţean pentru Cultură, prin vernisajul expoziţiei personale Ştefan Popa Popa’S şi a conjudeţeanului nostru, Lucian Dobârtă”. În cadrul expoziţiei au mai opinat Cornel Udrea, Dorel Vişan şi invitaţii din Novi Sad - Serbia.

        Programul zilei continuă cu desfăşurarea la Casa de Cultură a Sindicatelor a Concursului de interpretare unde au evoluat grupurile satirice: „CORTINA” din Turnu Severin, „ARŞINELUL” din Paşcani, grupul din Macea, „ANTON PAN” din Găieşti, „EXPERIMENT-77” din Făgăraş, „CUCURUZ MĂLAI DE TOAMNĂ” din Zalău şi „TRIGLONŢ” din Iaşi, şi interpreţii individuali: Ioan Seleşi din Zalău, Daniel Popovici, Elena Malea, Curteanu Anamaria şi Ioan Liuţ din Reşiţa, Viorica Găinariu-Tazlău din Baia Mare, Liliana Muştiuc din Vaslui, Aurel Mircea Tomeală din Drăgăneşti (Bihor), Constantin Fărtăiş din Iaşi, George Lovinel Baloş din Torac (Voivodina) – Serbia, Vlaicu Gavril din Jibou şi Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc.

        Juriul acestei secţiuni a fost condus de actorul Dorel Vişan şi compus din Cornel Udrea, Ionel Stoiţ, Ioan Filimon, Grigore Man, Ioan Platon, Virgil Raţiu. La subsecţiunea interpreţi individuali, premiul I a fost acordat lui Mircea Aurel Tomeală din Drăgăneşti - Bihor, premiul al II-lea lui George Lovinel Baloş din Torac Voivodina (Serbia), iar premiul III Elenei Malea din Reşiţa. S-au mai acordat cinci menţiuni: Ioan Seleşi (Zalău); Daniel Popovici (Reşiţa); Constantin Tiron (Câmpulung Moldovenesc); Dan Liuţ (Reşiţa) şi Anamaria Curteanu din Reşiţa.

        La subsecţiunea grupuri satirice: locul I a fost revendicat de Grupul „EXPERIMENT-77” din Făgăraş, locul al II-lea de Grupul „ANTON PAN” din Găieşti, iar al III-lea loc de Grupul „CUCURUZ MĂLAI DE TOAMNĂ” din Jibou. S-au mai acordat trei menţiuni grupurilor: „CORTINA” din Turnu Severin, „ARŞINELUL” din Paşcani şi „TRIGLONŢ” din Iaşi.

        A doua zi a festivalului debutează la ora 10.00 la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa - LA CASA MĂRULUI – desfăşurându-se dezbaterea publică Cu seriozitate despre umor!, condusă de foarte mulţi ani..., cu foarte multă răbdare..., de scriitorul Cornel Udrea. Aici problematica pusă în discuţie, de fiecare dată are menirea de a evalua starea umorului, printr-o analiză foarte serioasă. Fiecare participant are ocazia să opineze şi să contribuie activ la îmbunătăţirea stării de fapt a umorului românesc şi nu numai.

        Tot aici, epigramiştii veniţi din toată ţara (Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Iaşi, Baia-Mare, Galaţi, Timişoara, Caransebeş, Novi Sad (Voivodina) Serbia, precum şi din judeţul Bistriţa-Năsăud, au participat activ şi la concursul de epigrame pentru care tema se stabileşte pe loc iar concurenţii trebuie să construiască epigrame la temă. Premiile sunt pe măsură, ele încununând succesul Festivalului cu Diplome de consolare şi produse cu specifice staţiunii pomicole. Nici o ediţie nu scapă de faimoasele gogoşi ale lui Platon, cu care închidem gura invitaţilor până la festivitatea de premiere şi spectacolul de gală.

        Cea de-a XXVII-a ediţie se apropia de sfârşit. La orele 16.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, în prezenţa unui public avizat şi numeros a avut loc Festivitatea de premiere a câştigătorilor celor trei secţiuni de concurs. Fiecare preşedinte de juriu a înmânat premiile pentru secţiunea pe care a prezidat-o.

        Spectacolul de Gală, a fost un adevărat regal, în care au excelat atât grupurile şi interpreţii individuali premiaţi cât şi epigramiştii invitaţi la actuala ediţie. Au evoluat: Ion Moraru, Dan Căpruciu şi Constanţa Apostol (Galaţi), Ştefan Cazimir (Bucureşti), Mihai Sălcuţan (Buzău), Ionel Iacob Bencei (Timişoara), Ioan Filimon (Alba Iulia), Ioan Şiman şi Viorica Găinariu (Baia-Mare), Vasile Larco şi Mihai Haivas (Iaşi) şi Ionel Stoiţ (Novi Sad - Serbia). Spectacolul s-a mai bucurat, pe lângă grupurile şi interpreţii individuali de umor premiaţi, şi de prezenţa unor veritabili artişti ca Florin Săsărman - un deosebit interpret al muzicii folk, şi a solistei de muzică uşoară Melania Zegrean Pop.

        Gala a fost încheiată cu „Lecţia actorului Vişan”, aşa cum consemna Victor Ştir în cotidianul Mesagerul în nr. 4537/4 oct. 2011: Apropiat al festivalului..., Dorel Vişan, preşedinte al juriului la secţiunea de interpretare, prezent duminică la decernarea premiilor şi gala laureaţilor de la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa a prezentat fine observaţii asupra stării în general a umorului românesc şi în particular a grupurilor satirice, a interpreţilor şi mai ales a textelor care se interpretează. Dorel Vişan a subliniat scăderea cu şase a numărului de festivaluri de umor din ţară, ceea ce reprezintă o mare pierdere pentru mişcarea noastră culturală, în care se evidenţiază Bistriţa, prin Alexandru Câţcăuan, care a reuşit şi a XXVII-a ediţie. Actorul i-a sfătuit pe artişti să aleagă texte de calitate, e drept, împuţinate şi acestea pentru că sunt mai puţini cei care scriu. „Pentru a putea impresiona, un actor trebuie să aibă cuvinte, vorbe în gură”, a spus Vişan, apoi a îndemnat către abordarea textelor curate, fără trimiteri „buruienoase”, fără „agăţarea” de defectele oamenilor, pentru că infirmităţile sunt de la Dumnezeu. ...Bun cunoscător al mişcării umoristice din întreaga ţară, marele actor a adus un omagiu celor cu adevărat pasionaţi de umor, care nu pot trăi fără aşa ceva şi se ocupă de această formă de cultură chiar dacă nu sunt plătiţi...

        Apariţia nr.16/2011 al Revistei Bobârnacul, încununează succesul actualei ediţii a „Mărului de Aur”. În editorialul revistei, scriitorul Cornel Udrea consemnează: Iată, că a XXVII-a ediţie a „Mărului de Aur” revine (după nenumărate birocrăţele, sub semnul dezinteresului pentru cultură) în normalitatea imediată, şi poate că este chiar un anotimp propice, al culesului de mere, din livada mărului de tradiţie.

        Această întârziere, de aproape cinci luni, de la data consacrată a Festivalului, nu a făcut altceva decât să nască un soi de îndârjire, specifică supravieţuirii; alte festivaluri au sucombat în tăcere, prin regrete exprimate cu ipocrizie, dar „Mărul de Aur” a rezistat şi chiar îşi reconsideră varietatea de oferte, prin revigorarea secţiunii de interpretare. Alexandru Câţcăuan îşi poate trece acum insomniile în interes de serviciu, la capitolul amintiri cu cearcăne. Numele mari, din geografia umorului scris, desenat şi interpretat sunt prezente, în solidaritate cu organizatorii şi nu au abdicat de la prezenţa constructivă, valoroasă şi utilă.

        (...) „Mărul de Aur” nu abdică de la regulile devenite principii. La „Casa Mărului”, cu platonică răbdare, vom elogia mărul autentic şi pe reprezentanţii săi autentificaţi. Ştefan Popa Popa’S revine în forţă, cu noi „academicieni”, tineri şi entuziaşti. Să împrumutăm, cu dobândă din acest entuziasm şi să avem curajul de a conjuga public verbele viitorului. Suntem mai tineri cu 27 de... ediţii..., aşa ne exprimăm şi tot aşa sperăm, aşa încheie Cornel Udrea editorialul.

        Un alt prieten al festivalului, Dan Mihăescu, dispărut din păcate dintre noi, pe aceeaşi pagină a revistei „Bobârnacul”, printr-un scurt salut, deoarece nu a putut fi prezent la această ediţie, iar pe următoarea nu a mai avut norocul să o prindă, în Salutul unui absent, scrie:

        Anul 1983 rămâne în istoria noastră prin două evenimente foarte importante. Începe construcţia Casei Poporului la Bucureşti şi la Bistriţa, „Mărul de Aur” devine Festival. Două construcţii solide, care au traversat două secole şi două milenii. Este ?... La data când apar aceste rânduri, festivalul împlineşte 27 de ani şi părintele său, ditamai Câţcăuanul cu 30 de ani mai mult. Să-i ţină Cel de Sus, ca şi cei de jos, în sănătate, bucurie şi buget! Am vrut să fiu acolo în viu, am vrut din toată inima, dar n-a vrut ea, inima, având grave depăşiri de viteză, în mers. Cu mine sau fără mine, Bistriţa va fi iarăşi o capitală a voiei bune, populate cu umorişti vestiţi, spre deosebire de tristeţile de tot felul, care copleşesc Bucureştiul, în această toamnă a neliniştilor noastre.

        Vă rog insistent să fiţi sănătoşi şi fericiţi, fără griji la purtător, cu urarea să vă ştiu pe toţi acolo măcar la a 50-a ediţie.