Vineri 31 martie 2017, ora 10 şi 13 minute, uşile Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa se deschid şi încep să-şi facă apariţia Cornel Udrea, cu Gheorghe Căpuşan de la Cluj. Pe rând, apar: Virgil Raţiu, Grigore Chitul, Menuţ Maximinain, Elena M. Câmpan şi nu în ultimul rând, soseşte George Corbu – preşedintele juriului, însoţit de directorul festivalului. Adică de mine, Alexandru Câţcăuan.

        Juriul era complet şi puteau să înceapă notarea şi ierarhizarea lucrărilor la secţiunea de concurs Creaţie literară. S-a început cu subsecţiunea manuscrise, epigramă. Nu ştiu de ce, epigrama poartă moţ, mai ceva decât celelalte genuri satirice, schiţe, rondeluri, fabule etc. Tema acestei subsecţiuni a fost „Pas cu popas”. Bună, rea, aşa a fost fixată într-o discuţie mai veche. La această subsecţiune, din 33 de epigramişti participanţi, s-au acordat trei Premii egale la următorii: Ion Moraru din Galaţi, Nichi Ursei din Râmnicu Vâlcea şi Slavu Petronela din Aninoasa, Hunedoara. S-au acordat şi trei menţiuni lui: Petre Brumă din Constanţa, Grigore Marian Dobrogeanu din Târgu Jiu şi Valeria Moroşan din Vatra Dornei. Iată, aşadar, faţă de ediţiile anterioare, două nume noi.

        La subsecţiunea proză/fabulă/rondel s-au acordat patru Premii egale: Any Drăgoianu, din Ţânţăreni, Gorj, Ioan Şiman din Baia Mare, Cătălina Orşivinschi din Vama, Suceava şi lui Marian Răţulescu (Radu Marini) din Craiova. (Notă – Prima prezenţă a lui Marian Răţulescu la Bistriţa a fost la ediţie I a Festivalului, 1983, când făcea parte din Grupul de Satiră „Pro Parodia” din Craiova, câştigător atunci a Marelui Premiu „Mărul de Aur”.) S-a acordat şi o singură menţiune, pentru Claudia Croitoru din Constanţa.

        La subsecţiunea Volume publicate s-au acordat patru Premii egale: Vasile Larco din Iaşi, pentru volumul „Rochia de seară”; Ştefan Cornel Rodeanu din Sibiu, pentru volumul „Bărcile din tren”, Gheorghe Schiop, din Porumbacu de Jos, Sibiu, pentru volumul „Şchiopârliţe” şi lui Lucian Perţa din Vişeul de Sus, pentru volumul „Maramureş – ţară veche, cu poeţi fără pereche” (Parodii).

        La această subsecţiune s-au acordat şi şase Menţiuni: Petru Brumă din Constanţa pentru antologia „Containerul de umor”, lui Marian Răţulescu (Radu Marini) din Craiova pentru volumul „Vinovaţii de umor”, Elena Mândru din Iaşi pentru volumul „Epigrame elenistice”, lui Gavril Moisa din Cluj-Napoca, pentru volumul „Pişcături şi muşcături”, lui Claudiu Băileşteanu şi Marcel Nicolau pentru volumul „Grupul umoristic Semnal C” şi lui Gheorghe Bălăceanu din Iaşi pentru volumul „Jos pălăria! Trece epigrama!”

        Pentru secţiunea de Grafică satirică, tema a fost tot „Pas cu popas”. Juriul compus din George Corbu – preşedinte, Lucian Dobârtă şi Mihai Truică (Miţă) au acordat graficienilor următoarele Premii Mărul de Aur – 2017: Ovidiu Boarţă din Suceava, Aurelian Iulius Şuta din Târgu Jiu, Mihai Boacă din Cluj-Napoca şi lui Gelu Pascal din Braşov. S-a mai acordata Menţiune lui Sebastian Checi din Voivodina, Serbia.

        La Secţiunea de Interpretare, juriul compus din George Corbu – preşedinte, Cornel Udrea – vicepreşedinte, Menuţ Maximinian, Mihai Berbunschi şi Ioan Cristea – secretar, au acordat Premii de excelenţă pentru: Grupul satiric din comuna Macea, Arad; Grupul satiric „Bacteria H”, din Braşov şi Grupul Satiric „Flori Dumitrene”, din Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud.

        Premii de Excelenţă au mai fost acordate următorilor scriitori şi graficieni: Gabi Rusu din Târgu Mureş, Vasile Barbu şi Daniel Susa din Voivodina, Serbia, Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici din Chişinău.

        În cotidianul „Mesagerul” nr. 5960 de marţi, 4 aprilie 2017, Victor Ştir consemnează într-un material sinteza celor două zile de festival sub genericul „Mărul de Aur” a depăşit cu succes ediţia a XXXIII-a. Cotidianul „Răsunetul” în nr. 7491 din 31 martie 2017 şi nr. 7494 din 4 aprilie 2017, consemnează rezultatele concursurilor de Creaţie literară, Grafică satirică şi Interpretare satirică sub genericul „Mărul de Aur – 2017”, cules de oaspeţii din ţară şi de peste hotare.

        Se face ora 17 şi 13 minute. La Centrul de tradiţii „Casa cu Lei” din Bistriţa, lume multă. Se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea oficială a manifestărilor şi programelor celei de-a XXXIII-a ediţii a Festivalului şi, în acelaşi timp, vernisajul Salonului Internaţional de Grafică Satirică „Ştefan Popa Popa’S” şi a Expoziţiei personale Gabi Rusu din Târgu Mureş.

        Se bate gongul! Din turnul Bisericii Evanghelice din centrul Bistriţei sare şi ceasul la apel. Directorul Festivalului prezintă oficialităţile sosite să binecuvânteze desfăşurările şi participanţii. Din partea Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud este prezent vicepreşedintele Vasile Puica. În cuvântul său a prezentat mesajul preşedintelui Emil Radu Moldovan, care salută prezenţa tuturor personalităţilor şi concurenţilor la această ediţie şi în mod special prezenţa maestrului Ştefan Popa Popa’S. Urează în numele administraţiei judeţene mult succes acestei manifestări.

        În continuare, viceprimarul Cristian Nicolae, spune că este bucuros că astăzi are prilejul să participe la acest eveniment alături de atâţia umorişti şi mai ales alături de prezenţa fizică a masterului Popa’S. Urează mult succes Festivalului, multă voie bună tuturor.

        George Corbu, în calitate de preşedinte al juriului, în cuvântul său arată că ceea ce se petrece aici la Bistriţa este un act de cultură majoră. De 18 ani vin la Bistriţa, unde se întâmplă lucruri deosebite. Se simte ca acasă. Spune că epigramiştii nu sunt numai epigramişti, ei sunt în general scriitori în toată puterea cuvântului şi este bucuros că astăzi, la Bistriţa, numărul lor este atât de mare.

        Mai spune este un lucru extraordinar, anume, că în ianuarie, la Mizil, l-am sărbătorit pe Mircea Ionescu-Quintus, care a împlinit frumoasa vârstă de 100 de ani. Datorită acestui fapt, este foarte important pentru literatura satirică şi de comedie, că un mare scriitor, a atins această performantă vârstei, demnă de competiţii mondiale. În încheiere aduce mulţumiri celor care slujesc umorul românesc şi în mod special lui Popa’S care cu creionul său a desenat figurile sute de personalităţi mondiale.

        Cornel Udrea începe cuvântul său prin a spune: „Câţcăuan a spus că e de la începutul Mărului. Şi de la Baza lui. Asta înseamnă că-i Adam! Asta înseamnă că trebuie să o aibă cu el şi pe Madam. Dar, se subînţelege, că Madam, rafinată, nu se arată, nu se poate arăta între atâţia Adami care au năvălit aici să devasteze livezile Cetăţii Bistriţa”. În continuare, în stilul caracteristic, din anecdotă în anecdotă, a reuşit iarăşi să capteze atenţia întregului auditoriu, chiar să monopolizeze anumite paliere. Astfel, vreo zece minute nu a reuşit nimeni să scoată măcar un Psss!...

        A mai spus Cornel Udrea că Eminescu şi Blaga au ridicat catedrale cu cuvintele lor, iar epigramiştii, scriitorii de umor în general, fac doar cuvintele să zâmbească în catedrale. „Să nu uităm că suntem în Ardealul cultural, unde se consumă de-adevăratelea cultură. Aici nu e glumă, chiar dacă suntem la un Festival de glume şi fiţe. Aici la Mărul de Aur se glumeşte foarte serios! Dar nu am auzit niciodată ameninţarea: Până nu-ţi croiesc una!”

        Vasile Barbu, în cuvântul său, în calitate de conducător al grupului din Voivodina, compus din 5 graficieni şi 3 scriitori, aduce salutul drag din partea întregii comunităţi româneşti din Serbia. „Sunt foarte bucuros că astăzi am putut să fim împreună, la o aşa mare sărbătoare a spiritului românesc, chiar dacă-i vorba de umor!”

        Ion Diviza de la Chişinău arată că are mari emoţii de fiecare dată când vine la Bistriţa. „Aici se întâmplă ceva extraordinar. Aici se întâlnesc români din toate ţinuturile româneşti din afara graniţelor. Este un lucru minunat să putem să schimbăm impresii, să împărtăşim o experienţă pozitivă. Mulţumesc celor care ne-au invitat. Sper că până la urmă tot vom reuşi Unirea!” zice Diviza cu aplomb.

        În cuvântul său Ştefan Popa Popa’S, a fost foarte caustic de la început. Tonul său a fost unul pus pe harţă cu administraţia locală. A început cam aşa „Domnilor vici”. Adică, pentru ce, la această ediţie, nu sunt prezenţi Primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean. De ce este doar linia a doua la o aşa importantă manifestare? Insistând cu această atitudine, maestrului Popa’S a generat puţină tensiune în rândul asistenţei. Cornel Udrea n-a mai rezistat şi l-a apostrofat. Lucrurile s-au încins şi mai şi, iar în final a urmat o dispută între cei doi cam neortodoxă, care s-a încheiat neplăcut pentru unii, dar veselă şi-n şuturi zâmbitoare obişnuite pentru cei mai mulţi.

        După discursul lui Popa’S, s-a trecut la decernarea premiilor pentru secţiunile de Creaţie literară şi Grafică satirică. În final s-au decernat trei Diplome de Excelenţă şi şampanii personalizate, lui Cornel Udrea care în 27 martie, împlinise 70 de ani şi lui Vasile Larco care şi el făcuse aceeaşi vârstă cu ceva vreme în urmă. În final lui Popa’S i s-a decernat Diplomă de Excelenţă pentru întreaga activitate în slujba umorului mondial. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului „Popa’S la curtea regală din Viena”.

        Cea de-a doua zi debutează la Staţiunea Pomicolă Bistriţa, „La Casa Mărului” împăunaţi de gândul la dezbaterea publică „Cu seriozitate despre…umor”, avându-i ca moderatori pe George Corbu şi Grigore Chitul. Acum era acum! Deoarece nu-i deloc simplu să faci să explodeze idei noi pe trunchiuri de Meri de Aur. În deschidere, Ioan Platon, directorul staţiunii, informează horticultorii Mărului de Aur şi anti-horticultorii ţării cu problemele cu care se confruntă în lumea reală Staţiunea Pomicolă Bistriţa. Producătorii de mere, adevărate, comestibile. Competiţia, spune Platon, pe piaţa comună europeană este una incorect desfăşurată, dezvoltată. Pe această piaţă, în primul rând, se intră foarte greu. Sunt piedici de toate formele, birocratice în primul rând. Ceea ce este pe piaţă, nu întotdeauna, din punct de vedere biologic, este şi corespunzător anumitor standarde. „Gândiţi-vă - şi vorbesc la modul foarte serios şi corect informat – că un măr adus din import pe care-l găsiţi în marile magazine, pe pieţe, are în el 20 de stropiri chimice. Ale noastre au doar 8 stropiri. Faceţi dumneavoastră diferenţa care este toxicitatea şi care fruct aţi prefera pentru consumul zilnic?... Dragii mei prieteni, eu vă zic bine aţi venit „La Casa Mărului” şi vă urez mult succes dumneavoastră şi celei de-a XXXIII-a ediţie a Festivalului.”

        Directorul Festivalului informează participanţii că, de foarte mulţi ani încoace, colaborarea cu Staţiunea Pomicolă a devenit tradiţie şi, an de an, această întâlnire a primit o notă aparte. Acestea pentru că fiecare participant, aici, poate să-şi aducă o mică, conică, ascuţită sau boantă contribuţie la soarta şi viitorul umorului românesc contemporan.

        Dezbaterea publică „Cu seriozitate despre… umor!” a devenit o adevărată tribună de dezbateri fructuoase. Fiecare participant, vine cu opinia sa, cu starea lucrurilor din zona unde trăieşte. În finalul dezbaterii cei doi moderatori, George Corbu şi Grigore Chitul, au tras concluzii pertinente legate de starea umorului şi a satirei.

        Întâlnirea a continuat. Grigore Chitul a anunţat Concursul ad-hoc de epigrame cu temă dată. Fiecare epigramist trebuie, într-un anumit timp relativ scurt, să scrie o epigramă la tema anunţată. Se bate gongul şi competiţia începe. Se anunţă ceea ce se ştie demult că fiţuicile cu catrene nu se semnează. Juriul va face selecţia în funcţie de numărul de premii stabilite de Ioan Platon, tartorul merelor naturale, iar epigramele cele mai bune vor fi apoi degustate în public pentru ca toţi cei de faţă să poată saliva în voie. Preşedintele juriului urmează să citească epigrama câştigătoare şi autorul va trebui să-şi recunoască textul scris. În acel moment i se înmânează diploma de consolare, i se pune la gât o ghirlandă cu mere, iar Platon le va stropi gâtlejurile cu glaja gata să explodeze de atâta esenţă fructiferă. Fiecare câştigător trece prin această fază, iar în final toţi câştigătorii, cu ghirlandele la gât fac o poză cu juriul şi moderatorii întâlnirii, pentru eternitate.

        După încheierea premierii, care totdeauna creează o atmosferă umoristică aparte, toată lumea, ca de obicei, care deja a devenit nărav, fuge cu gândul la... „Cireaşa de pe tort”. De fiecare dată este aşteptată cu multă nerăbdare de epigramişti, invitaţia în locul imediat sălii de conferinţe, la celebrele „gogoşi cu gogoaşe”, strop(ş)ite cu esenţă de mere şi uneori cu arome de concurs de degustări de vinuri.

        Buluc, horticultorii dau buzna la gogoşi, dacă cumva ai întârziat rişti să nu mai guşti gogoşi şi gogoaşe! Cu aşa poftă ingurgitează horticultorii produsele, încât nu mai rămân decât firimituri din dezbaterea zilei, care a precedat sindrofia.

        Cea de-a 33-a ediţie a Mărului de Aur se îndreaptă spre fazele finale. La orele 17 şi 13 minute, la Palatul Culturii, urmează cu Gala Mărului – 2017.

        În prima parte s-au decernat premiile pentru secţiunea Interpretare. S-au acordat premii de excelenţă grupurilor: „Flori Dumitrene” din Dumitra, judeţul Bistriţa Năsăud, „Bacteria H” din Braşov şi Grupul satiric Macea din judeţul Arad. Un premiu aparte a fost decernat grupului satiric „VOUĂ” care a împlinit în acest an 35 de ani de activitate.

        Grupul „VOUĂ” este pentru a doua oară prezent la Bistriţa, la Mărul de Aur. De această dată intră în scenă cu un program aniversar, „Reţeta de râs”, în regia lui Adrian Fetecău. Grupul este compus din: Andrei Necula, Vlad Jipa, Adrian Fetecău, Ovidiu Mihăilescu, Dan Caramihai, Jean Lerune şi Florin Nou. Având în vedere această frumoasă vârstă, juriul a hotărât să acorde formaţiei Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate şi o şampanie mare, personalizată.

        Gala umorului – 2017, debutează cu epigramissima, recital al epigramiştilor premiaţi la actuala ediţie. Primul grup este compus din: Mihai Haivas, Elena Mândru şi Vasile Larco din Iaşi, Nichi Ursei din Râmnicu Vâlcea, Cătălina Orşicinschi din Vama, Suceava şi Lucian Perţa din Vişeul de Sus.

        Urmează primul Grup satiric laureat, „Flori Dumitrene”, un grup care a creat mari surprize şi la ediţia de anul trecut, cu o apariţie dezinvoltă, spontană, puţin cunoscuţi în mediul umorului. Acest grup aparţine Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „Roşua” de pe lângă Primăria comunei Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud. De această dată s-au prezentat cu un program nou, cu sceneta „Mă-nsurai, luai nevastă”. Grupul este compus numai din femei, care joacă foarte bine şi rolurile de bărbaţi. Regia artistică este asigurată de Simion Daniela.

        După acest grup, care a fost foarte bine primit de public, au urmat în scenă al doilea grup de epigramişti care au prezentat publicului epigrame din concurs, care au avut ca temă, reamintim, „Pas cu popas”: Brumă Petru şi Liviu Keiter din Constanţa, Gheorghe Şchiop din Porumbancu de Jos, Sibiu, Ştefan Rodeanu din Sibiu, Any Drăgoianu din Ţânţăreni, Gorj şi Radu Ivan din Bistriţa.

        Grupul satiric „Bacteria H” din Braşov vine în scenă cu un program artistic deosebit. Un program care te conduce în viaţa activă a tinerilor, unde se întâmplă multe şi mărunte lucruri, care nouă, unele, ni se par ciudate, deplasate, exagerate.

        Programul galei continuă cu recitalul actorului băimărean Sorin Tănase cu programul „De la o anecdotă la alta” . După un lung program de glume şi anecdote a urmat în scenă Grupul satiric din Macea, care prezintă pe scena bistriţeană comedioara „Vecinii”, textier şi regizor pe Gheorghe Săcui.

        Al treilea recital de epigramă este susţinut de: George Corbu din Bucureşti, Mihai Sălcuţan din Buzău, Ioan Şiman din Baia Mare, Slavu Petronela din Aninoasa, Hunedoara, Ioan Diviza din Chişinău şi Grigore Chitul din Bistriţa.

        Gala umorului – 2017 se încheie cu programul Grupului sau Companiei teatrale „VOUĂ”, care a prezentat un program complex muzical-umoristic sub genericul „Reţeta de râs”. Programul debutează cu câteva piese muzicale, din repertoriul anilor `80, secolul XX, foarte aplaudate de publicul bistriţean. Au urmat mai multe scenete.

        Una mi-a atras atenţia în mod special. Avea o chestiune legată de modul cum se aleg primarii în mediul rural. La Primărie apare un grup de scandalagii, cu steaguri, strigând „Jos primarul”. Aveau ei o nemulţumire, mai multe nemulţumiri. Primarul le iese în întâmpinare cu tricolorul pe piept. După lungi discuţii, grupul de scandalagii se transformă, subit, în susţinătorii primarului, chiar implorându-l să nu plece, să rămână primar, să nu-i lase că-i vai de capul lor! Sceneta este ingenios ancorată în situaţia reală a satului românesc. Sigur, programul acestui grup foarte valoros a continuat cu multe alte scenete din multe alte domenii sociale, încheind foarte târziu, în noapte, sub ropotele de aplauze ale publicului bistriţean, care s-a încăpăţânat să nu plece, aşteptând, astfel, încheierea celei de-a 33-a ediţii Gala a Umorului.