Ediţia XXX-a, o ediţie cu cifră rotundă. Întotdeauna astfel de cifre ne determină să fim mai zeloşi, să adăugăm ceva în plus respectivei ediţii, pentru că Festivalul Mărul de Aur deschide de fiecare dată anul umoristic, iar pregătirile încep încă din luna ianuarie. Şi de fiecare dată sub presiunea incertitudinii unui buget îndestulător.

        De fiecare dată, fără să ţin cont de buget, „se deschide” şantierul Mărului. Ce presupune acesta? În primul rând fixarea zilelor de desfăşurare. Inspectez ce manifestări ale genului mai au loc în această perioadă, după care, iau calendarul ortodox pentru a vedea cum cad Sărbătorile Pascale. Şi pe urmă bat în cuie data. Cu privire la locul de desfăşurare, mă gândesc mai întâi la o Cetate. Dacă nu ar exista Cetatea, nu aş putea invita la sărbătoare nici Regi ai Râsului, nici Regine, nici Prinţi, nici Prinţese. Fără Cetate, Râsul nu s-ar regăsi pe sine. Doar el este Regele Festivalului. Responsabilii cu plânsul şi plângerile trebuie să îşi ia în această perioadă zile de odihnă, de repaus. De hodină, se spune în Transilvania. Vorba aceea: Râs cu Plâns / Alergare de Mânz.

        Următorul pas este elaborarea şi difuzarea în regim de urgenţă a Regulamentului de organizare şi desfăşurare pe secţiuni a Festivalului. Cea mai importantă operaţiune a acestei faze este difuzarea Regulamentului în cercurile şi cenaclului de specialitate pentru luarea la cunoştinţă a temelor stabilite pentru cele două secţiuni de creaţie, literatură umoristică şi grafică satirică.

        După finalizarea acestei etape, aparent situaţia se linişteşte, dar nu de tot. Încep telefoanele pentru contactarea artiştilor pentru Gala finală şi a graficienilor pentru Salonul de Grafică satirică. Apoi începi să conturezi programul şi locaţiile de desfăşurare. Astfel, în cascadă, lucrurile se derulează până în ziua când gongul anunţă deschiderea ediţiei respective.

        Cea de-a 30-a ediţie s-a desfăşurat în zilele de 11 – 13 aprilie şi a avut trei secţiuni de concurs: Creaţie literară, Grafică satirică (secţiune care a avut ca temă „Treizeci de bistriţene”) şi Concursul de interpretare satirică, de comedie, aşa după cum consemnează Grigore Chitul în revista Epigrama nr. 68 din iunie 2014.

        În săptămâna Festivalului febra creaţiei şi a potrivelilor creşte. Toată lumea se preface agitată. Uneori, lumea chiar este sucită şi învârtită. Creşte intensitatea convorbirilor telefonice. Se face vineri, 11 aprilie. Dimineaţă, cu trenul de Bucureşti, soseşte George Corbul, Preşedintele juriului secţiunii de Creaţie literară. În jurul prânzului ajunge şi Cornel Udrea de la Cluj. La orele 1713 toţi membrii juriului, George Corbu, Cornel Udrea, Alexandru Oltean, Grigore Chitul, Elena M. Câmpan şi Virgil Raţiu se întâlnesc la Casa de Cultură a Sindicatelor pentru desemnarea premianţilor Concursului de creaţie literară umoristică, sau cum preferaţi să îi mai spuneţi.

        După lungi discuţii şi frământări, ca aluatul selectat şi vrăjit de către cei pricepuţi, s-au stabilit premianţi acestei secţiuni de concurs.

        La Secţiunea volume publicate Premiul I a fost acordat scriitorului Ion Diviza din Chişinău, pentru volumul Bi-lanţul slăbiciunilor, Ed. Lumina, Chişinău, 2013. Premiul II a fost acordat lui Mihai Sălcuţan din Buzău pentru volumul Cu umorul nu e de glumit, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2013. Premiul III i-a fost acordat lui Vasile Larco din Iaşi pentru volumul Discuţii pe mirişte, Editura Pim, Iaşi, 2014. Menţiuni au fost acordate lui Ştefan Al-Saşa pentru volumul Parfumuri şi delicatese, Ed. Premier, Ploieşti, 2013, lui Ion Moraru pentru volumul Butoiul lui Chicioroagă, Ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2014, lui Constantin Iuraşcu-Tataia pentru volumul 8 decenii şi juma’, Ed. Pim, Iaşi 2014 şi lui Ica Ungureanu pentru volumul Să fim voioşi şi fără frică, Ed. Editgraf, Buzău, 2013.

        La Secţiunea Creaţie literară-manuscrise, Locul I a fost acordat lui Ioan Toderaşcu din Costeşti, Vaslui, Locul II lui Petru-Ioan Gârda din Cluj Napoca, iar Locul III lui Ioan Filimon din Alba Iulia şi Gheorghe Bâlici din Chişinău. Menţiuni au fost acordate lui Dorel Mihai Gaftoneanu din Botoşani, Ion Moraru din Galaţi, Nicolae Bunduri din Braşov, Ion Marinescu din Cluj-Napoca si lui Alexandru Ţiclea din Bucureşti. La Secţiunea Creaţie literară-elevi câştigătorii a două menţiuni au fost Alexandra Iuga şi Vlăduţ Sărmaş, ambii din Bistriţa.

        Pentru Secţiunea de Grafică satirică juriul format din Cornel Udrea – preşedinte, Lucian Dobârtă, Mihai Truică şi Virgil Raţiu – secretar, au acordat: Premiul I graficianului Constantin Pavel din Focşani, Premiul II, lui Gabriel Bratu din Craiova, Premiul III lui Nicolae Lengher din Timişoara.

        Au mai fost acordate patru menţiuni graficienilor: Romeo Răileanu din Bucureşti, Ştefan Boroş-Tety din Tg. Mureş, Nicolae Ioniţă din Ploieşti şi lui Eugen Mircea din Bucureşti.

        Prima zi a Festivalului s-a încheiat fără pumni, fără şuturi la spate, fără vorbărie inutilă. Toată lumea, participanţii au râs şi au râs, iar râsul nu a contenit nici la cină.

        A doua zi, fiind sâmbătă, 12 aprilie 2014, la orele 11, la Galeriile Centrului de Artă Tradiţională „Casa cu Lei”, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a subprefectului Ovidiu Frenţ, a viceprimarului George Avram, a actorului Dorel Vişan şi a scriitorului Cornel Udrea, a avut loc deschiderea oficială a Festivalului.

        În cuvântul său, actorul şi preşedintele juriului Concursului de interpretare, Dorel Vişan, a opinat: „Mărul este simbolul păcatului, însă prin păcat şi contradicţie se creează armonia. Îmi aduc aminte când Festivalul se derula la Sala Sporturilor, cu câte 600 de participanţi la preselecţie. Se simte în ţară căderea culturală şi morală. Un om ce nu trăieşte în cultură, nu înseamnă nimic. Felicit organizatorii că duc mai departe tradiţia Mărului”.

        „Dintre participanţii de la Bistriţa, unii au devenit actori profesionişti, iar recitalurile la acest Festival au fost făcute întotdeauna de elita teatrului”, a declarat Cornel Udrea.

        Directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, profesorul Dorel Cosma, a reamintit că „Mărul de Aur a devenit un simbol pentru Bistriţa”.

        Despre Salonul de Grafică satirică „Mărul de Aur – 2014” şi a expoziţiilor personale Ştefan Popa Popa’S şi Lucian Dobârtă au vorbit cei doi autori.

        După vernisajul Salonului de caricatură Ştefan Popa Popa’S şi deschiderea oficială care a fost pigmentată cu foarte multe replici umoristice, s-a trecut la decernarea premiilor pentru secţiunea de Creaţie literară şi Grafică satirică. Cei doi preşedinţi, George Corbu, pentru Literatură, şi Cornel Udrea, pentru Grafică au început premierea şi înmânarea diplomelor. Având în vedere că era o ediţie cu cifră rotundă, împreună cu domnul primar Ovidiu Teodor Creţu, am decis să conferim şi Diplome de Excelenţă pentru un număr însemnat de „Horticultori”, „Regi ai Râsului” şi colaboratori fideli ai Mărului de Aur.

        După decernarea diplomelor, s-a procedat la prezentarea şi la lansarea Antologiei-album Mărul de Aur - 30, apărută la Editura Aletheia din Bistriţa, şi prefaţată de George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor Români.

        Această antologie este la a doua ediţie, revizuită şi adăugită. Cuprinde: epigrame, fabule, cronici rimate, schiţe, sonete, rondeluri, grafică satirică şi fotografii, premiate de-a lungul celor 30 de ediţii.

        Albumul mai cuprinde şi opiniile unor personalităţi despre această longevivă manifestare, printre care nominalizez pe Ovidiu Teodor Creţu, primarul Municipiului Bistriţa, Eugen Luha, directorul Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, actorii Dorel Vişan şi Florin Piersic, scriitorul Cornel Udrea, prof. Dorel Cosma, director al Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, scriitorii Virgil Raţiu, Gheorghe Bâlici (din Chişinău), Ionel Stoiţ (din Novi-Sad, Serbia), Vasile Larco, George Petrone, Mihai Sălcuţan şi Ioan Platon.

        Albumul mai găzduieşte un capitol destinat lui Ştefan Popa Popa’S care cuprinde o biografie dezvoltată a marelui caricaturist al Românie şi al lumii. De asemenea, aici se regăsesc reproduceri ale celor mai valoroase lucrări ale sale, precum şi două reproduceri ale lucrărilor cu care a câştigat Marele Premiu la prima ediţie a Festivalului Mărului de Aur.

        Au mai beneficiat în paginile albumului de capitole separate actorul-grafician Horaţiu Mălăele şi graficianul Lucian Dobârtă. Antologia se încheie cu un valoros album foto, care cuprinde nenumărate imagini din viaţa Festivalului. În cuvântul său George Corbu, în calitate de prefaţator al Albumului afirma: „Mărul de Aur, ajuns la a 30-a ediţie, şi-a dobândit statutul unei manifestări culturale de prim ordin, care a depăşit graniţele locale şi chiar naţionale, înscriind pe harta umoristică unul dintre cele mai prestigioase centre ale bunei dispoziţii şi a bunului simţ.”

        Albumul Mărul de Aur - 30 este o lucrare de referinţă a Festivalului, practic, un manual de istorie al acestuia. Este impecabil realizat. Au fost felicitaţi realizatorii acestei lucrări cât şi acei care au sprijinit această iniţiativă.

        Scriitorul Cornel Udrea, în cuvântul său despre album, a precizat: „Este un lucru extraordinar că istoria unui Festival este salvată într-o lucrare de asemenea calitate.”

        Directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, prof. Dorel Cosma de asemenea a precizat că „este un lucru minunat că după o altoire, o nouă altoire şi pompare de sevă dătătoare de râs, iată cum livada Merelor de Aur şi-a sporit producţia”, Festivalul a prins un nou contur, an de an adunând la Bistriţa umorişti de calitate.

        Antologia Mărul de Aur - 30 vine ca o mănuşă Festivalului să întărească cu spornicie calitatea acestei manifestări.

        În continuare s-a prezentat nr. 17 al revistei „Bobârnacul” în format nou. Coperta unu a revistei găzduieşte un poem al scriitorului Cornel Udrea, La aniversare:

        „Aici este livada noastră cu umor,/ Căci cel de Sus ne-a ajutat, când ruga/ O îndreptam spre pomul roşu, roditor, / Şi pe Dracula-l ascultam vorbind despre Misiuga./ Poeţi, actori, când veseli, când mai trişti –/ Luaţi pe sus de-al vieţii val –,/ Ne-astâmpăraţi în rime, bravi epigramişti,/ Cu toţii se-ntâlnesc la festival./ În Bistriţa, cu muri medievale, străveche/ Un suflu nou, de trei decenii-ncins,/ Gând bun s-aducă, zâmbetul pereche/ Şi-un foc de optimism, aprins.”

        Cuprinsul revistei în prima parte conţine opinii cu privire la activităţile generale ale directorului Festivalului, ale primarului Ovidiu Teodor Creţu, profesorului Dorel Cosma, ale lui Eugen Luha, George Corbu, Florin Piersic, Cornel Udrea şi Dorel Vişan.

        Paginile următoare găzduiesc texte literare, lucrări de grafică satirică premiate la ediţia precedentă a Festivalului, din 2013. Toţi cei care au vorbit despre revistă au avut cuvinte de apreciere pentru calitatea şi ţinuta variantei noi a „Bobârnacului”.

        Partea a doua a programului zilei are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor începând cu ora 1613, unde se desfăşoară Concursul de Interpretare satirică, concurs la care s-au înscris grupuri satirice şi interpreţi individuali după cum urmează:

        Grupul de Satiră „Anton Pann” – Găieşti, în repertoriu: „Fiţe Pestriţe”, textier: Marin Niţoi;

        Constantin Tiron – Casa de Cultură a Sindicatelor Câmpulung Moldovenesc, în repertoriu: „Aşa-i viaţa!”.

        Trupa „Cortina” a Centrului Cultural „Nichita Stănescu” – Drobeta Turnu-Severin, în repertoriu „La psihiatru”, text de Dan Mihăilescu, regizor şi instructor: Costi Bădeţ;

        Alinca Dănuţ, de la Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Vaslui, în repertoriu „Într-un sat din Europa”, textier: Ioan Toderaşcu;

        Grupul Satiric „Asociaţia Culturală Bis 2012” din Sibiu, în repertoriu „Tranzitaţi în rătăcire”;

        Liliana Muştiuc de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui, în repertoriu „Uitarea” de Marin Sorescu;

        Grupul Satiric al Căminului Cultural din Macea, judeţul Arad, în repertoriul „Zi de duminică”, instructor: Săcui Gheorghe;

        Cristian Leikep de la „Asociaţia Culturală Bis 2012” – Sibiu;

        Teatrul Nescris din comuna Şanţ, Judeţul Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Folclorică „Dor Someşan”, instructor: Iugan Cristina;

        Grupul Satiric „Experiment – 77” din Făgăraş, instructor: Florin Alexandru.

        Juriul compus din actorul Dorel Vişan – preşedinte, Florin Tănase, George Corbu, Cornel Udrea, Mihai Berbunschi şi Virgil Raţiu, au acordat următoarele premii: Premiul special al juriului – Teatrul Nescris din comuna Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud; Premiul I, Grupului Satiric „BIS 2012” din Sibiu; Premiul II, Grupului Satiric „Anton Pann” din Găieşti, Premiul al III-lea a fost acordat Grupului Satiric al Căminului Cultural din Macea, judeţul Arad.

        Pentru interpreţii individuali: Premiul I – Constantin Tiron de la Casa de Cultură a Sindicatelor Câmpulung Moldovenesc; Premiul II – Cristian Leikep, reprezentant al „Asociaţiei Culturale BIS – 2012” din Sibiu şi Premiul III – Dănuţ Ilinca reprezentant al Centrului Judeţean pentru Comemorarea şi promovarea culturii Tradiţionale, Vaslui.

        Cea de-a treia zi, fiind duminică, 13 aprilie, debutează „La Casa Mărului” la Staţiune Pomicolă Bistriţa, cu Dezbaterea publică „Cu seriozitate despre…umor”, moderator: scriitorul Cornel Udrea.

        Tema pusă în discuţie a fost Starea umorului. Câţiva participanţi erau pe punctul să desemneze şi funcţia Stareţa umorului, dar propunerea a surescitat şi a fost aruncată la coşul de nuiele educative a Staţiunii. Tema însă a iscat discuţii majore şi interesante. Aproape fiecare dintre cei prezenţi au avut intervenţii în cadrul dezbaterilor. În finalul dezbaterilor au tras sfori şi au trasat concluzii scriitorii Cornel Udrea, George Corbu, precum şi actorul Dorel Vişan, care au spus că este foarte trist încă din ziua precedentă, întrucât a constatat că, din ce în ce mai mult, starea umorului în general se alterează şi se disipează în chestiuni derizorii. Concursul ad-hoc de epigrame, cu temă dată, s-a desfăşurat într-o atmosferă efervescentă, datorită premiilor interesante acordate de Staţiunea Pomicolă.

        Prima parte a zilei se încheie cu tradiţionala agapă epigramistică soldată cu esenţă de mere şi gogoşi á la Platon!

        Cea de-a 30-a ediţie s-a încheiat cu Festivitatea de premiere a laureaţilor Concursului de interpretare, care a avut loc în Teatrul de Vară al Centrului Cultural Municipal. Practic este vorba de acel cort instalat în centrul municipiului ca sală de spectacole, deoarece clădirea Centrului Cultural Municipal se afla în reabilitare pe verticală şi orizontală.

        După decernarea premiilor, pe scena acestei săli a avut loc „Gala Umorului – 2014”. Au evoluat pe scenă grupurile şi interpreţii individuali de satiră şi umor premiaţi. Gala a fost încheiată de actorul Dorel Vişan, interpretul Sorin Tănase cu recitalul „De la o anecdotă la alta” şi Sebastian Lupu cu recitalul „Tănase... redivivus”.

        Cortina finală care a căzut peste ce-a de-a 30-a ediţie a Mărului de Aur -2014 a fost de argint platinat.